Prof.univ.dr.ing. Mircea Radeș

2824
  • MEMBRU TITULAR
  •      Mecanica tehnică
  •  06 martie 1942

EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

Mircea Radeş, n. 6 martie 1942, Braşov. A absolvit Colegiul Naţional “Sf. Sava” din Bucureşti(1959). Diplomat inginer (1964) Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti. Cursuri postuniversitare de Mecanică aplicată: Imperial College of Science and Technology din Londra (1970-1971). Doctor inginer(1972) cu lucrarea intitulată ”Amortizarea vibraţiilor în   sisteme de fundaţii deformabile cu parametri distribuiţi”. La Universitatea Politehnica din Bucureşti a ocupat succesiv funcţiile didactice de asistent (1964-1974), şef de lucrări (1974-1982), conferenţiar (1982-1990) şi profesor (din 1990). Din 1994 este conducător de doctorat în domeniul Inginerie mecanică. A publicat manuale universitare de Rezistenţa materialelor (1982, 1984, 1988, 2004, 2005, 2007), Vibraţii mecanice (1979, 1982, 2006), Dinamica maşinilor (1995, 2003, 2007) şi Maşini rotative (2005). Este coautor şi membru în colectivul de editare al lucrării Encyclopedia of Vibration, publicată de Academic Press, Londra, în 2002. În 1986 a publicat în colaborare Vibration Measurement, editată de Martinus Nijhoff. În 1975 a publicat la Editura Academiei Române lucrarea “Metode dinamice pentru identificarea sistemelor mecanice”, considerată prima monografie în domeniu. A publicat în colaborare, cărţile: Vibraţiile sistemelor mecanice (1975), Măsurarea vibraţiilor (1979), Vibraţii mecanice (1979, 1982) şi Calculul la oboseală în rezistenţa materialelor (1972). A publicat peste 150 articole ştiinţifice, 20 cărţi şi peste 90 rapoarte la contracte de cercetare ştiinţifică. Principalele rezultate ştiinţifice în analiza modală sunt indicatorii modali UMIF, RMIF, AMIF şi CoMIF pentru stabilirea ordinului modelelor şi localizarea frecvenţelor modurilor de vibraţie ale structurilor, analiza componentelor principale ale funcţiilor de răspuns în frecvenţă măsurate experimental, utilizarea modurilor forţate monofazice şi utilizarea vectorilor Schur, Arnoldi şi Lanczos în locul vectorilor modali. Are contribuţii în domeniul identificării neliniarităţilor structurale prin metoda izocronelor, la identificarea parametrică a sistemelor neliniare cu amortizare vâscoasă pătratică şi cu amortizare coulombiană, analiza modurilor de precesie mixte ale sistemelor rotor-lagăre şi la studiul dinamic al unor modele de fundaţii cu parametri distribuiţi. A ţinut cursuri şi prelegeri în domeniul analizei modale la universităţi tehnice din Anglia (Imperial College, Londra), Germania (Darmstadt, Kassel, Kaiserslautern), Franţa (Lyon, Besançon) şi Brazilia (Campinas) unde s-au tipărit notele de curs Modal Testing, Test-Analysis Correlation in Dynamic Structural Modelling, Updating Finite Element Models, Improved Composite Frequency Response Functions şi Orthogonal Decompositions of the Compound FRF Matrices. Este membru în comitetul de redacţie al revistei Journal of Mechanical Engineering Science, Seria C, editată în Anglia.