astr

Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) are misiunea de a promova științele inginerești, dezvoltarea industriei și perfecționarea ȋnvățământului ingineresc ȋn beneficiul societății.

Academia de Științe Tehnice din România este membră cu drept de vot a Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.

1 – Conducerea ASTR;

2 – Președinṭii secṭiilor, filialelor și Prezidiul ASTR;

3 – ASTR – membră a EURO-CASE;

4  – Despre ȋnființarea ASTR și membrii fondatori;

5  – Cărṭi și articole despre și ȋn legătură cu ASTR;

6  – Conducerile anterioare ale ASTR.

Secția 1 – Mecanica Tehnica – Prof.univ.dr.ing. Costică Atanasiu
Secția 2 – Inginerie Mecanică –  Prof.univ.dr.ing. Ion Vișa
Secția 3 – Electrotehnică – Energetică – Prof.univ.dr.ing. DHC Florin – Teodor Tănăsescu, membru de onoare al Academiei Romậne
Secția 4 – Electronică – Automatică – Prof.univ.dr.ing. Octavian Păstrăvanu
Secția 5  –Tehnologia Informației ṣi Comunicațiilor – Calculatoare ṣi Telecomunicații – Prof.univ. dr. ing. Sergiu Nedevschi
Secția 6  – Construcții ṣi Urbanism – Dr. ing. Victor Popa
Secția 7 – Ingineria Transporturilor – Prof.univ.dr.ing. Cristian Andreescu
Secția 8 – Inginerie Chimică – Dr. ing. Doru Vladimir Pușcașu
Secția 9  – Știința ṣi Ingineria Materialelor – Prof.univ.dr.ing. Mihai Ovidiu Cojocaru
Secția 10 – Ingineria Petrolului, Minelor ṣi Geonomiei – Prof.univ.dr.ing. DHC  Sorin Mihai Radu

– Filiala Timiṣoara – Prof.univ.dr.ing. Vladimir – Ioan Crețu
– Filiala Iași – Prof.univ.dr.ing. Mihail Voicu, membru corespondent al Academiei Române
– Filiala Cluj – Napoca – Prof.univ.dr.ing. Gavril-Ioan Toderean
– Filiala Brașov – Prof.univ.em.dr.ing. Cornel Samoilă
– Filiala Craiova – Prof.univ.dr.ing. DHC Aurel Câmpeanu
– Filiala Chișinău – Prof.univ.dr. habil. Viorel Bostan
– Filiala Petroșani – Prof.univ.dr.ing. DHC Nicolae Iliaș

– Membrii Biroului Prezidiului
– Preşedinții celor 10 secții ale ASTR
– Invitați la ședințele Prezidiului ASTR: președintele de onoare și președinții filialelor

Actul constitutiv de ȋnființare al Academiei de Științe Tehnice din Romậnia (ASTR), poartă data de 17 octombrie 1997 cậnd cei 27 membri fondatori decid creearea unui forum la nivel național, care să cuprindă personalități din domeniul ingineriei ṣi al cărui scop este acela de a promova dezvoltarea cercetării științifice, a creației tehnice și perfecționarea ȋnvățământului ingineresc.

La 11 decembrie 1997 prin sentința civilă nr. 1216 a Tribunalului Bucureṣti, se acordă personalitate juridică ASTR, admițậndu-se cererea sa pentru dezvoltarea activităților trecute ȋn statut.

La acea dată, ASTR avea 95 de membri dintre care 55 erau titulari ṣi 40 membri corespondenți.

Membrii ASTR sunt personalități ale vieții științifice cu autoritate profesională recunoscută ȋn domeniul lor de activitate, provenind din sectoare importante ale societății românești: industrie, ȋnvățământ, cercetare, proiectare, construcții, transporturi, administraṭie, comunicații, sănătate, militar. Personalități ale vieṭii științifice din străinătate pot fi alese ca membri de onoare ai ASTR.

Ȋn conformitate cu art. 10 din Legea nr. 230/2008 privind ȋnființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din Romậnia, „ASTR are ȋn compunerea sa membri de onoare, membri titulari, membri corespondenți ṣi membri asociați”. Art. 12 (3) al acestei legi stipulează că, „numărul maxim al membrilor titulari este de 150 ṣi numărul membrilor corespondenți este de 100”.

Scurtă istorie în date
În ultimele zile ale lui decembrie 1989 și primele zile ale lui ianuarie 1990 se contura marea schimbare fundamentală care ne-a „decis destinele” la scară națională. M-am gândit atunci că nu trebuie să trăim numai clipa, ci să ținem seama de cerințele strategice ale viitorului. Era nevoie să facem ca știința și tehnica să reacționeze prompt și durabil. Reînființarea Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) ca reprezentanță globală a inginerilor, a fost primul gând și – odată cu el – s-au născut ideea și dorința de a înființa o Academie care să fie un garant al dezvoltării științelor inginerești, de schimbare industrială radicală cerută de condițiile ce se creau, pentru realizarea unei economii și societăți moderne. Erau și sunt mulți ingineri cu performanțe remarcabile recunoscute pe plan intern și internațional, care nu puteau să beneficieze pe merit de un titlu de consacrare în țara lor, așa cum aveau bunăoară, agronomii și medicii. La secția de Științe Tehnice din Academia Română numărul membrilor era limitat, iar toate locurile ocupate. Pe atunci, opinia dominantă era că Academia ce urma a se crea să lucreze în complementaritate cu Secția de Științe Tehnice din Academia Română, cu o activitate similară acesteia. Reacțiile negative din primele contacte cu unele „personalități“ nu m-au descurajat și o perioadă am căutat căi pentru găsirea unei rezolvări, cu toate că sceptici erau la tot pasul. În prima discuție cu academicianul Gheorghe Buzdugan, președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Române, am fost plăcut surprins și impresionat de entuziasmul cu care a susținut inființarea unei Academii a Inginerilor. Multe discuții am avut cu presedinții Academiei Române, în special cu academicianul Virgil Constantinescu, el însuși inginer, care, pe lângă susținerea inițiativei, a propus întâlniri repetate în scopul clarificării obiectivelor, schimburi de idei privind pașii de urmat și cum să fie numită Academia Științelor Inginerești. Timpul trecea, iar încercările de obținere a unor avize preliminare au eșuat inițial și a fost nevoie de reluarea demersurilor, folosind o altă tactică bazată de data acesta pe un lobby susținut. După o vreme, s-au obținut avize preliminare de la Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Tehnologiei și Academia Română, care au permis trecerea la elaborarea statutului. Avizul Academiei Române privind denumirea ,,Academiei de Științe Tehnice din România“ a fost precedat de unele controverse deoarece președintele acestei instituții nu mai era acad. Virgil Constantinescu. În plus, apăruse o lege care restricționa folosirea cuvântului „academie”. Prezentând argumente convingătoare, s-a obținut avizul necesar de la Academia Română, al cărei președinte era acad. Eugen Simion. Aprobarea Prezidiului Academiei Române a fost semnată de acad. Marius Peculea, secretar general, la acea vreme. S-a trecut, de îndată, la realizarea primei forme a statutului. Acest statut a fost analizat și definitivat impreună cu acad. Radu Voinea, prof. dr. ing. Florin Tănăsescu si prof. dr. ing. Mircea Petrescu, care s-au alăturat și au susținut cu convingere crearea Academiei de Științe Tehnice din România. Odată definitivat statutul, s-au obținut semnăturile membrilor fondatori, conform Legii nr. 21/1924. În ședința membrilor fondatori din 17 octombrie 1997, s-a constituit Asociația „Academia de Științe Tehnice din România“ (ASTR), s-a ales conducerea ei. Apoi au început demersurile pentru obținerea personalității juridice, cu sediul în imobilul din bd. Dacia nr. 26 din București, pus la dispoziție cu generozitate de AGIR. Tot AGIR prin Ordinul de plată nr.248/26.10.1997 a virat in contul ASTR suma de 10.000.000 lei pentru formarea patrimoniului social inițial. Prin Sentința civilă nr.1216/11.12.1997 a Tribunalului București – Secția Contencios Administrativ – Civilă, s-a obținut personalitatea juridică a Asociației „Academia de Științe Tehnice din România“ ca organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică și cu activitate nonprofit. De atunci ASTR a funcționat ducând la îndeplinire obiectivele proprii, fiind recunoscută și apreciată în țară și străinătate. Ca urmare, în luna octombrie 2006, ASTR a fost acceptată în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginerești din Europa. De la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci s-a obținut certificatul de Înregistrare a mărcii, nr. 63148, inițial pentru o perioadă mai scurtă și care, apoi, a fost prelungit până în anul 2014, cu nr. de înregistrare 63428. Prin Hotărârea de Guvern nr. 807/21.06.2006, ASTR a fost recunoscută de utilitate publică. Încă din 2004, s-a născut ideea ca interesele noastre ar fi mai bine reprezentate prin desființarea Asociației „Academia de Știinte Tehnice din România“ și înființarea, prin lege, a Academiei de Științe Tehnice din România. Din păcate, ne-am decis cu oarecare întârziere să acționăm și ca în toate situațiile când nu se trece la fapte și se amână, lucrurile s-au complicat. La început, printr-o tatonare timidă, urmată de o activitate îndelungată și complexă, care a durat aproape 4 ani, și în care am fost total implicat. S-a apelat și am găsit înțelegere la inginerii din Parlamentul României din toate partidele politice în legislatura 2004-2008, astfel încât s-a avansat o inițiativă parlamentară pentru înfințarea Academiei de Științe Tehnice din România, ca for de consacrare științifică la nivel național a personalităților din domeniul ingineriei, de dezbatere și inițiativă pentru promovarea și dezvoltarea cercetării, creației tehnice și a învățământului ingineresc, prin reorganizarea Asociației „Academia de Științe Tehnice din România“. Intocmirea proiectului de lege și obținerea avizelor de la ministere și de la Academia Română, modificarea repetată a acestuia, în funcție de avize, a reprezentat o activitate îndelungată și laborioasă. Discutarea legii în Comisia pentru Învățământ, Știința, Tineret și Sport de la Senat din data de 16.10.2007, am participat împreună cu dl academician Radu Voinea. Aprobarea în plen a Senatului s-a facut la data de 17 octombrie 2007. Din motive greu de înțeles pentru mine, poate și pentru alți membri ai Academiei – care se interesau de stadiul în care se află legea – discutarea ei în Comisia pentru Învățământ, Știința, Tineret și Sport de la Camera Deputaților  avut loc la 17 septembrie 2008 după multe și repetate insistențe. Și la această discuție am participat împreună cu dl academician Radu Voinea. Discutarea și aprobarea legii în plenul Camerei Deputaților au avut loc la 8 octombrie 2008, iar promulgarea Legii nr. 230/2008 de către președintele României s-a facut la 30 octombrie 2008 (v.cap.3) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 748/05.11.2008. Nu s-a putut obține prevederea, prin lege, ca ASTR să fie ordonator principal de credite, și, în această situație – deși dorința noastră era să fim finanțați prin bugetul Academiei Române – de data aceasta nu am găsit înțelegere. Am găsit înțelegere, însă la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), prin al cărei buget am fost subvenționați, așa cum este prevăzut la art. 29 din legea de înființare a ASTR. Conform prevederilor legii, statutul ASTR trebuia aprobat printr-o hotărâre de guvern, în 60 de zile de la publicarea ei. Cu toate că statutul a fost redactat și aprobat de Adunarea Generală a ASTR la 19.11.2008, obținerea avizelor de la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, Ministerul Educației Cercetării și Inovării (M.I.C.I), Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și a Colectivului de specialitate de la Autoritatea Națională pentru Cercetare, a Comisiei de Dialog Social de la Nivelul M.E.C.I., a Comisiei de specialitate a Consiliului Economic și Social (CES), precum și a Plenului CES, a durat foarte mult, astfel că statutul a fost aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial nr. 380/04.06.2009. Cum s-a putut vedea, a fost o activitate caracterizată prin perseverență, pentru fiecare aviz fiind necesare insistențe pentru inițierea discuțiilor, discuțiile propriu-zise și modificările conform observațiilor fiecărui organism în parte. Schimbarea guvernului odată cu noua legislatură 2008-2012, după promovarea legii și apariția crizei economico-financiare, a creat o oarecare îngrijorare care a fost depășită cu succes, deoarece am beneficiat și de sprijinul MECI, prin implicarea directă a conducerii ministerului și, mai ales, a secretarului general Gheorghe Asanica. În paralel cu activitatea de alcătuire și aprobare a statutului de către Guvernul României, s-a lucrat la pregătirea bugetului academiei, care a fost prevăzut distinct în cel al MECI, respectiv al ANCS, pe anul 2009 și aprobat de Parlamentul României. Cu toate că în legea de înființare și funcționare, la art. 30, este prevăzut că organele administrative teritoriale sprijină ASTR prin acordarea de spații necesare funcționării în bune condiții, cu toate demersurile făcute de noi până în prezent, la Secretariatul General al Guvernului, nu am primit un răspuns favorabil, deși în Palatul Societății Politehnice din Calea Victoriei 118, București au fost spații libere pe care le-am solicitat și care, în final, s-au acordat altor instituții. Față de activitatea viitoare a ASTR, spațiul pus la dispoziție de AGIR, nu este cel mai corespunzător. Vom insista pentru obținerea altui spatiu mai bun. În lege, la art. 29, este prevăzut ca fondurile necesare funcționării ASTR se asigură din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, veniturile proprii depinzând de fiecare dintre noi, prin activitațile pe care trebuie să le desfășurăm, prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri. Pe baza Legii nr. 230/2008, a statutului și a experienței de 12 ani, s-a redactat regulamentul de organizare și funcționare al ASTR aprobat de Adunarea Generală din 23 iunie 2009. La aceasta Adunare Generala a fost aleasă conducerea ASTR și tot atunci au fost validate și conducerile secțiilor și filialelor. De la 23 iunie 2009, Academia de Științe Tehnice din România, o instanță națională competentă în materie de științe tehnice creată, în urma unor dezbateri pasionante și îndelungate, și care constituie un impuls pentru creșterea rapidă a potențialului științific, un izvor de fapte și idei, a inceput să lucreze după Legea 230/2008. Prin Ordonanța de Urgență nr. 79 din 2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării, s-au suprimat fondurile ce se primeau de la Bugetul de Stat pentru buna funcționare a Academiei și pentru plata indemnizațiilor membrilor. Academia a funcționat din venituri proprii, foarte reduse, până în data de 2 iulie 2013, când Parlamentul României a adoptat Legea 2015, care a anulat Ordonanța de Urgență 79/2010. Ca efect al acestei noi Legi primim o sumă de bani de la Bugetul de Stat care împreună cu venituri proprii crează posibilitatea funcționarii Academiei, dar nu și acordarea de indemnizații. Ne-am ales și exercităm o profesie, care mai mult decât oricare alta își are rădăcinile adânc înfipte în istorie, iar adevarurile simple și, în același timp, profunde, pe care se întemeiază orice act ingineresc sunt, în permanență, izvor de progres, de civilizație, de prosperitate. Dacă vom așeza orice demers ideatic și acțional în matca onestității și vom evalua cu rigoare trecutul nostru mai apropiat și mai îndepărtat vom dobândi noi resurse sufletești, de energie creativă pentru a face față actualelor și viitoarelor provocări ale lumii în care trăim. Astfel, zi de zi, vom avea, mereu, temeiuri mai puternice de a ne întări credința în tot ceea ce reprezintă cauze pentru care merită să lupți și care justifică, pe deplin, mândria de a fi răspuns competent imperativelor timpului.
Mihai Mihaița Președinte

● Mihai Mihăiță, Academia de Științe Tehnice din România, Scurtă istorie ȋn date, Editura AGIR, Bucureṣti, 2017;
● Mihai Mihăiță, Florin Teodor Tănăsescu, Dumitru Ion, Academia de Științe Tehnice din România, Monografie, 1997-2009, Editura AGIR, Bucureṣti, 2017;

Seria «Pagini din istoria dezvoltării industriei României», iniṭiată și coordonată de Prof. univ. em. dr. ing. DHC Valeriu V. Jinescu

vol. 1 – Stelian Necula «Ȋntreprinderile constructoare de utilaj chimic, petrochimic și de rafinării», Editura AGIR, Bucureṣti, 2016;
vol. 2 – Gheorghe Ivănuṣ (coordonator), « Industria chimică, petrochimică și de petrol», Editura AGIR, Bucureṣti, 2016 ;

vol. 3 – Mircea Ioan Turtureanu, «Apa grea fabricată ȋn România» Editura AGIR, Bucureṣti, 2017 ;
vol. 4 – Valeriu V. Jinescu, Ioan Avram, StelianNecula (coordonatori), «Construcția de echipamente, mașini și instalații pentru procese industriale » (I), Editura AGIR, Bucureṣti, 2018 ;
vol. 5 –Valeriu V. Jinescu, Ioan Avram, StelianNecula (coordonatori), «Construcția de echipamente, mașini și instalații pentru procese industriale » (II), Editura AGIR, Bucureṣti, 2019;
vol. 6 – Valeriu V. Jinescu, Ioan Avram, Stelian Necula (coordonatori),«Construcția de motoare, mașini și mijloace de transport» (I), Editura AGIR, Bucureṣti, 2018;
vol. 7 – Valeriu V. Jinescu, Ioan Avram, Stelian Necula (coordonatori), «Construcția de motoare, mașini și mijloace de transport» (II), Editura AGIR, Bucureṣti , 2022 ;
vol. 8 – Valeriu V. Jinescu, Ioan Avram, Stelian Necula (coordonatori) ,«Construcții de mecanică fină, echipamente cu destinație specială și tehnică de calcul», Editura AGIR, Bucureṣti, 2021;
vol. 9 – Lucian Moțiu, Ion Șereṣ, «Industria de prelucrare a cauciucului și a maselor plastice», Editura AGIR, Bucureṣti, 2020 ;
– ValeriuV.Jinescu,«Pagini din istoria dezvoltării industriei României, Volum explicativ»,Editura AGIR, Bucureṣti, 2023;
vol. 10 – Victor Vaida, Teodor Chirica, Electrificarea României. Producerea energiei electrice ȋn centrale termoelectrice cu combustibili fosili și nucleari, Editura AGIR, București, 2024

vol.11 – Paul Gheorghiescu, Ștefan Gheorghe, Ion Lungu, Nicolae Golovanov,Mircea Eremia, Dezvoltarea sistemului hidroenergetic și surse regenerabile de energie, Editura AGIR, București, 2024

– Valeriu V.Jinescu,«Pagini din istoria dezvoltării industriei României, Volum explicativ»,Editura AGIR, Bucureṣti, 2023;

• Ȋmpreună, ingineri ṣi economiṣti, putem desțeleni drumul modernizării reale a României (Mihai Mihăiță), Univers Ingineresc XXIII, nr.6(508), 16 – 31 martie 2012, p. 4-5;
• O cauză comună a inginerilor și economiștilor:reindustrializarea României, Univers Ingineresc XXIII, nr.8 (510), 16-30 aprilie 2012, p.4-5 și 7;
• Academia de Științe Tehnice din România ȋn contextul Uniunii Europene, (V.V.Jinescu), Univers Ingineresc XXVII, nr.15 (613), 1-15 august 2016, p.3;
• Academia de Științe Tehnice din România, academia elitelor inginereṣti, (V.V.Jinescu), Univers Ingineresc XXVIII, nr.3 (625), 1-15 februarie 2017, p.3;

–  05noiembrie 2008 – 10 mai 2010 ;

– 10 mai 2010 – 4 iulie 2013 ;

– 4 iulie2013  – 11noiembrie 2022

–  11noiembrie 2022 – prezent