Prof.univ.dr.ing. Iulian Popescu

Iulian Popescu, n. 24 august 1939, com. Licurici, jud. Gorj. Studii: 1947-1951 – Şcoala primară Licurici, 1951-1953 – Şcoala elementară Tg. Cărbuneşti, 1953-1956 – Liceul „Tudor Vladimirescu” – Tg. Jiu, 1956-1961 – Facultatea de Mecanică, Secţia TCM, Institutul Politehnic Cluj. În 1970 susţine teza de doctorat cu titlul „Contribuţii la stabilirea tehnologiei optime de prelucrare a aliajelor de aluminiu pe strunguri automate” la Institutul Politehnic Bucureşti. În perioada 1961-1968 a lucrat la „Electroputere” Craiova, la Fabrica de Aparataj, unde s-a ocupat de maşini-unelte automate şi a participat la proiectarea noii fabrici de aparataj. S-a ocupat cu procurarea utilajelor pentru această fabrică şi de punerea lor în funcţiune.Din 1968 lucrează la Universitatea din Craiova, iniţial la Facultatea de Electrotehnică, apoi la Facultatea de Mecanică, la a cărei înfiinţare şi dezvoltare a contribuit, fiind şi primul decan al acestei facultăţi. A fost şef de catedră, decan, secretar ştiinţific al Senatului Universităţii. Didactic, a parcurs toate treptele, ajungând profesor universitar în 1978. Din 1990 este conducător de doctorat în specialitatea Mecanisme. În 1997 a primit titlul de profesor universitar emerit. A publicat peste 300 articole ştiinţifice în reviste de specialitate sau în volumele unor simpozioane naţionale şi internaţionale, din ţară şi din străinătate, a susţinut lucrări ştiinţifice la diferite manifestării ştiinţifice, a ţinut numeroase expuneri la radio şi a avut multe contracte de cercetare ştiinţifică. A publicat 47 cărţi, tratate, cursuri universitare, îndrumare de laborator şi de proiect, dintre care menţionăm: – la Editura Tehnică Bucureşti: Folosirea raţională a tarozilor şi filierelor (1966); Aşchierea aliajelor de aluminiu (1974); Mecanisme ingenioase folosite de-a lungul timpului în tehnica populară românească, (1982); – la Editura „Scrisul românesc” Craiova: Filetarea (1973); Proiectarea mecanismelor plane (1977); Optimizarea procesului de aşchiere (1987); – la Reprografia Universităţii din Craiova: Organe de maşini şi mecanisme (1971); Mecanisme, analiza matricială (1977); Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor (2 vol.) (1981); Probleme de mecanisme (1989); Mecanisme, teorie şi aplicaţii (1991); Teoria aşchierii (1994); Prelucrarea pe maşini-unelte (1995); Mecanisme (2 vol.) (1995); Optimizarea tehnologică (1998); Mecanisme – Noi algoritmi şi programe (1997); – la Editura Sitech Craiova: Mecanisme biologice, în colaborare (1997); Cercetări privind aşchierea oţelurilor şi a fontelor (1998); Cercetări privind aşchierea materialelor neferoase şi a nemetalelor (1998), Din istoria tehnicii (6 volume), 2002 etc. Este decorat cu Ordinul „Meritul Ştiinţific” clasa a III-a (1979). Este membru în Comitetul Naţional al Comisiei Române de Teoria Mecanismelor şi a Maşinilor, afiliată la IFTOMM, fiind preşedintele Filialei Craiova. Din 1998 este membru al comisiei internaţionale a IFTOMM de Istoria Mecanismelor. Este creator al unei şcoli naţionale de mecanisme biologice, formând un nucleu de cercetători în acest domeniu, din doctoranzii şi doctorii pe care i-a condus sau îi conduce, elaborând împreună şi teme de cercetare finanţate de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei. Contribuţii deosebite: sinteza structurală a mecanismelor pe baza inventicii, modelarea mecanismelor pe calculator, studierea mecanismelor biologice, relaţii noi la aşchiere, optimizarea procesului de aşchiere, istoria tehnicii. Are şi preocupări literare.