Mircea BEJAN ”Ingineria – artă sau meșteșug”, vol. 4, Editura AGIR, București și Editura MEGA, Cluj Napoca, 2019

2011
Volumul 4 al cărții ”Ingineria – artă sau meșteșug” continuă prezentarea celor mai deosebite realizări inginerești din lume, dorind înfăptuirea unei mici enciclopedii a înfăptuirilor deosebite și a utilităților inginerești, a practicării artei în schimbarea și aplicarea tehnologică organizată, dezvoltată în volumele 1, 2 și 3 apărute în anii 2016, 2017 și 2018. Cele 3 volume conțin un total de 1854 pagini, 1712 pagini care tratează 30 de capitole distincte, cu o medie de 57 pag./capitol și 116 + 26 = 142 pagini auxiliare – pagini de gardă, cuprins, în loc de prefață, introducere. În 18 mai 2018, cele trei volume ”Ingineria – artă sau meșteșug” au fost gratulate cu Diploma și Medalia de Aur cu ocazia EUROINVENT Book Salon, Iași – România, o recunoaștere extrem de onorantă pentru autor și pentru întreaga comunitate inginerească. Autorul a rămas consecvent în sistematizarea în relativ puține pagini a multor și celor mai semnificative înfăptuiri inginerești din domenii foarte diverse, sugerarea și creionarea unor perspective de viitor în aceste sectoare, iar în cadrul unor subiecte discutabile și controversate, să prezinte acele convingeri, prejudecăți și aspecte ce se transmit percepției și cunoașterii noastre, prin unele mituri și legende propagate de-a lungul timpului, tocmai pentru a da posibilitatea cititorului să discearnă și să-și formeze o părere proprie cât mai realistă, cât mai apropiată înțelegerii și opiniilor personale. Actuala lucrare se prezintă pe 916 pagini, 8 mari capitole, 82 subcapitole, peste 1024 figuri/fotografii, 24 tabele, fiind indicate peste 300 de actuale surse bibliografice – vezi tabelul 1. ■ Au trecut deja trei ani de la apariția primului volum a amplei lucrări Ingineria – artă sau meșteșug,  autor prof.univ.em. dr.ing.DHC Mircea Bejan, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Lucrarea, care crește de la an la an,  abordează aspecte ale problematicii din istoria și prezentul tehnicii (dar și aspecte prezente și multe trimiteri spre viitor), astfel că primele trei volume cuprind 30 de capitole din domeniul Ingineriei mecanice, dar nu numai. Deşi problematica pentru aceste volume (3+1) este diferită, lucrarea se dovedește unitară evidențiind faptul că autorul ei este un specialist redutabil în domeniul ingineriei mecanice, că abordările sale din aceste volume  nu sunt doar o preocupare de ultimă oră. Ea este veche şi temeinică, cu reuşite în toate lucrările elaborate de autorul prezentat. … lucrarea, acest volum patru al seriei intitulată sugestiv, ”Ingineria – artă sau meșteșug” este de la sine înțeles că va servi întru-totul, ca şi celelalte de altfel, unor acţiuni viitoare ale comunităţii inginereşti naționale și internaţionale – și nu numai – de evidenţiere şi analiză a minunilor ingineriei și tehnicii contemporane. Prof.univ. Dr. Ing. DHC Octavian Constantin BOLOGA, Membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR). Tabelul 1
Numărul capitolului Denumirea capitolului Număr pagini Număr figuri Număr tabele Număr surse bibliografice
  1 Standardizarea 112 102 3 46
2 Despre toalete 118 134 1 36
3 Construcții impresionante 112 138 3 38
4 Dirijabilul 100 131 2 45
5 Lucrări inginerești folositoare 138 247 2 40
6 Energetica nucleară 170 108 8 48
7 Dronele 74 82 37
8 Erori/greșeli tehnologice în inginerie 92 82 5 21
Total 916 1024 24 311
■ O exprimare concisă, dar sugestivă și plină de miez pentru materialul scris care urmează, ”O carte bună este totdeauna o faptă bună” semnată de Ion Luca Caragiale, unul dintre cei mai importanți scriitori români, cel mai mare dramaturg român (după George Călinescu), precede prezentarea domnului dr.ing. DHC Ioan Ganea, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Directorul Editurii AGIR. ”Apariția lucrării de față cred că va marca şi la începutul acestui an un eveniment plăcut, util şi plin de învățăminte nu numai pentru cititorul familiarizat cu activitatea  inginerească, dar şi pentru cel care beneficiază de bunurile materiale ale creației tehnice şi științifice ale societății noastre. Distinsul profesor universitar emerit, dr.ing. DHC  Mircea BEJAN, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, ne-a  obişnuit, ca la începutul ultimilor trei ani să ne pună la dispoziție câte un nou volum scris de domnia sa, ”Ingineria – Artă sau Meșteșug”. Al patrulea nou volum, având un număr mai mare de pagini, continuă și el prezentarea unor creații şi realizări inginerești, străine şi autohtone, autorul păstrând maniera de abordare şi tratare a subiectelor ca şi în volumele anterioare. Cele  8 capitole sunt dedicate subiectelor de mare actualitate ce vor trezi interes nu numai pentru cunoașterea soluțiilor prezentate, dar vor găsi şi modalități de rezolvare ale unor viitoare proiecte inginerești. Voi aminti numai câteva rânduri despre conținutul cărții, ne respectând ordinea de prezentare în cuprins, încercând astfel să stârnesc mai mult cititorul să parcurgă şi paginile acestui volum. Standardizarea şi  Erori/greșeli tehnologice în inginerie, titlurile capitolelor 1 şi 8, ne surprind plăcut că autorul a dorit să le prezinte, la începutul volumului, ca elemente  ale ingineriei cu activitate de infrastructură, de comunicare globală – indiferent de locul în care ne găsim –  şi principală necesitate în producția de bunuri materiale, iar la sfârșit, ingineria care găsește soluții ingenioase de reparare a greșelilor tehnologice, inerente uneori omului creator departe de perfecțiune. Construcții impresionante, realizări prezentate în capitolul 3, impresionează şi ele prin profesionalismul autorului de a le selecta şi cataloga, câteva dintre ele considerându-le uimitoare dar inutile. O tehnică modernă de actualitate şi de viitor, prototiparea/printarea 3 D, este prezentată şi ea în acest capitol, atât ca varietate de domenii, cât şi sub forma principalelor tehnologii, cu avantajele şi dezavantajele lor. Energetica nucleară face obiectul capitolului 6 şi prezintă avantajele şi dezavantajele acestei forme de energie. Energia nucleară a vizat în primul rând scopurile militare fiind folosite ca bombe nucleare. Mai târziu scopurile militare au continuat ca acțiuni de amenințare, iar cadrul de folosire pașnică a energiei nucleare a fost centrala nuclearoelectrică, sursă de producerea pașnică a energiei electrice şi termice. În acest capitol sunt prezentate şi realizări privind folosirea energiei nucleare  în  România, iar perspectiva de dezvoltare a acestei forme de energie este încă un semn de întrebare. Lucrări inginerești folositoare sunt prezentate în capitolul 5. În acest capitol, din motive de spațiu, domnul profesor universitar Mircea Bejan a selectat circa 10 construcții inginerești renumite, urmărind să pună în evidență  câteva canale navigabile, cel mai scump proiect ingineresc din lume, câteva scări uimitoare, elicopterul gigant, câteva motoare și mijloace de transport care utilizează hidrogenul, avionul viitorului, podurile – capodopere inginerești…. Dirijabilul, Dronele şi Toaletele constituie fiecare câte un capitol distinct. Dirijabilul (cap.4), vechiul mijloc de zbor al omului, se pare că are un nou viitor. În prezentul volum sunt date atât aparatele vechi cât şi soluțiile cele mai moderne cu heliu, sau vehiculele aeriene hibride, care combină tehnologia aerodinamică cu tehnologia hovercraft cu aer-amortizare. Dronele (cap.7), vehicule aeriene moderne fără pilot, sunt utilizate din ce în ce mai mult atât în domeniul militar cât şi în domeniul civil. În afară de tipurile constructive, lucrarea de față prezintă şi utilitățile pe care le pot căpăta dronele. Toaleta (cap.2), constituie pentru orice ființă umană mijlocul care asigură păstrarea sănătății, curățeniei şi lupta contra bolilor. Nivelul de civilizație al grupurilor de locuitori este strâns legat şi de felul şi numărul de toalete şi accesorii cu care sunt dotate. Deosebită considerație autorului pentru ineditul temei abordate şi grija ce ne-a acordat-o  de a fi informați cu acest subiect atât de necesar și util sănătății semenilor noștri. În încheiere, multe felicitări domnului profesor universitar emerit dr. ing.DHC Mircea Bejan pentru elaborarea celor patru volume ale valoroasei micro-enciclopedii ,,INGINERIA – ARTĂ sau MEȘTEȘUG’’ şi putere de muncă și sănătate pentru continuarea volumelor următoare.” ■ … După ce am citit multe dintre capitolele acestei „cărți-fluviu” am făcut o sinteză plastică a acestora. Mi-am imaginat o grămadă de nisip. Nu știm ce să facem cu miile de fire de nisip care se împrăștie peste tot. Vine cineva și, ca un magician, lipește, cu migală, firele de nisip între ele. Grămada de nisip se transformă, ca prin minune, într-o alee pe  care putem păși confortabil prin labirintul istoriei, sau într-o scară pe care putem urca spre înălțimile cunoașterii, sau într-o  construcție numită, adesea,  cultură generală. Ei bine, putem compara grămada de nisip  cu multitudinea de  informații pe care magicianul Mircea Bejan le-a lipit cu  meșteșug și a obținut o lucrare de artă,  un „colier”  din cărți – volumele 1-4. Răbdare ardelenească  are. Meșteșugul îl știe. „Colierul”… continuă ! Prof.univ.dr.ing. DHC Gheorghe Manolea ■ Începând cu anul 2015, profesorul Mircea Bejan s-a făcut cunoscut nu numai publicului avizat din domeniul în care a activat întreaga sa viață (mecanica și rezistența materialelor), ci  și unui cerc larg de cititori, prin publicarea cărții ”INGINERIA – ARTĂ  SAU  MEȘTEȘUG”. Era primul volum care a aprins curiozitatea și interesul unui larg public; public de factură tehnică dar mai ales public mai puțin avizat în domeniul tehnic.  …. Al patrulea volum al acestei cărți, conține opt capitole, deci opt teme, una mai incitantă decât alta: 1. Standardizarea; 2. Despre toalete; 3. Construcții impresionante; 4. Dirijabilul; 5. Lucrări inginerești folositoare; 6. Energetica nucleară; 7. Dronele; 8. Erori/Greșeli tehnologice în inginerie. Toate temele sunt tratate în maniera caracteristică de lucru a profesorului Mircea Bejan. Clar exprimate, definite și cu foarte multe exemple, care pot satisface curiozitatea oricărui cititor. Felicit autorul din toată inima pentru toate cele patru volume editate. Dacă la recenzia primului volum am scris ”sper că prezenta carte va fi prima dintr-o serie mai lungă a unei enciclopedii a realizărilor inginerești”, acuma, la recenzarea celui de-al patrulea volum, după prezentarea atâtor teme interesante, mă întreb dacă prof.em.dr.ing.DHC Mircea BEJAN mai are teme inginerești de larg interes pentru a continua această enciclopedie. Doresc profesorului universitar emerit dr. ing. DHC Mircea BEJAN încă multe și importante realizări. Prof.univ.em.dr.ing.Mihai Jădăneanţ. Vedem și percepem ingineria ca pe o sursă de analiză lucidă, de creare permanentă de autentică tehnică, de înfăptuire a lucrurilor și soluțiilor noi spre binele celor de azi și generațiilor viitoare. Iar inginerii, împreună cu inventatorii și oamenii de știință, reprezintă reperele societății moderne, a societății viitorului. Cu toții am dorit ca realizările și proiectele din trecut, cu atât mai tulburătoare cu cât reușesc să-și întindă umbrele până la noi și mai departe, să constituie reale repere, așa cum Winston Churchill spunea: „Mă uit în trecut ca să am perspectiva drumului pe care îl am de urmat”. Ingineria este o mare profesie. Inginerul este o lume reală sau de vis, este miracol sau realitate, vis sau imaginaţie, teorie şi practică, cultură şi tehnică, improvizaţie şi spirit de raţionament şi de analiză. „Inginerul trebuie să aibă entuziasm, afecţiune, un pic de romantism” spunea lingvistul român Iorgu Iordan. ”Ingineria nu presupune doar să fii informat pentru a putea oferi soluţii la probleme/situaţii de moment şi care, aparent, nu-şi găsesc rezolvare, ci că aceasta, ingineria, este arta de a visa, a imagina lucruri şi soluţii noi, de a crea spre mai binele celor de azi şi al generaţiilor viitoare” (Michaela Bocu, jurnalistă). ”Ingineria și ceea ce săvârșește ea nu este arta de a câștiga mulțumiri sau cât mai multe foloase. Este arta de a-ți place ceva, de a realiza acel ceva, iar recunoașterea și avantajele o să vină de la sine.” Este tocmai mesajul pe care-l transmite Mircea BEJAN prin scrierea și apariția volumelor ”Ingineria – artă sau meșteșug”.