INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG – volumul 5  –  2020

1875
Inginerii, împreună cu inventatorii și oamenii de știință, reprezintă reperele societății moderne.  Prin munca lor, oamenii de știință descoperă secretele ascunse ale naturii, pe care inginerii – cu inteligență și imaginație – le utilizează spre a produce bunuri materiale în favoarea societății, a oamenilor, a civilizației. În prezentarea volumului 4 al cărții ”Ingineria – artă sau meșteșug” materialul ”Împătimit de exactitatea lucrărilor sau cum să separi adevărul tehnic de culoarea armoniei biologice” (apărut în 21 februarie 2019 în Făclia, principalul cotidian clujean, publicație care de decenii consemnează activitatea urbei, INTERVIU cu profesor universitar emerit, doctor inginer, DHC, Mircea Bejan, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România), scriitorul și jurnalistul dr. Radu Vida (n. 6 ianuarie 1952, Cluj, doctorat în sociologie) menționa rezumativ, cu deosebită simțire, despre necesitatea apariției acestei micro enciclopedii, ”Spre înveșnicirea gândirii creatoare şi nemurirea speciei.” Volumul 5 al cărții ”Ingineria – artă sau meșteșug” continuă prezentarea celor mai deosebite realizări inginerești din lume, în dorința și credința înfăptuirii unei mici enciclopedii a împlinirilor deosebite și a utilităților inginerești, a practicării artei în schimbarea și aplicarea tehnologică organizată, dezvoltată în volumele 1, 2, 3 și 4 apărute în anii 2016, 2017, 2018 și 2019 (cele 4 volume conțin un total de 2692 pagini, 2628 pagini care tratează 38 de capitole distincte, cu o medie de 69 pag./capitol și 168 + 38 = 206 pagini auxiliare – pagini de gardă, cuprins – română, engleză, în loc de prefață, introducere). Sistematizarea în relativ puține pagini a celor mai semnificative înfăptuiri inginerești din domenii foarte diverse, sugerarea și creionarea unor perspective de viitor în aceste sectoare, iar în cadrul unor subiecte discutabile și controversate, prezentarea acelor convingeri, prejudecăți și aspecte ce se transmit percepției și cunoașterii noastre (prin unele mituri și legende propagate de-a lungul timpului), tocmai pentru a da posibilitatea cititorului să discearnă și să-și formeze o părere proprie cât mai realistă, cât mai apropiată înțelegerii și opiniilor personale, au constituit imperative presante și în finalizarea volumului 5. Prezenta lucrare se desfășoară pe 944 pagini, 9 mari capitole, 115 subcapitole, peste 1174 figuri/fotografii, 23 tabele, fiind indicate 426 de actuale surse bibliografice – vezi tabelul 1.   ■ O “specie” aparte de “zburătoare” create de inteligența umană sunt elicopterele. Din expresiile helikos (helix) și pteron (aripă), Gustave Ponton d’Amécourt a inventat cuvântul „elicopter”. Aparatul de zbor la care sustentația este asigurată prin una sau mai multe elice cu ax vertical (în termeni științifici poartă numele de rotoare, elicopterele putând fi monorotoare, birotoare sau cu mai multe rotoare), antrenate de motoare cu piston, turbomotoare, chiar motoare cu reacție, reprezintă o mașină extrem de versatilă, de neînlocuit în activități civile sau militare. Elicopterele pot face multe lucruri pe care avioanele nu le pot face: se pot mișca drept în sus sau în jos și se deplasează în aer fără a se mișca; pot zbura, de asemenea, înapoi și în lateral; pot chiar să decoleze sau să aterizeze fără existența vreunei piste amenajate. S-ar putea spune că elicopterul este o adevărată minune inginerească la a cărui dezvoltare au contribuit atât niște genii ale aerodinamicii, cât și interesul militarilor pentru a avea aparate de zburat capabile să aterizeze și să decoleze aproape oriunde. Capitolul 1 Elicopterul tratează: ▪ Ce este elicopterul; ▪  Noțiuni teoretice; ▪ Pe scurt, despre avantajele și dezavantajele elicopterelor; ▪ Aerodinamica elicopterului; ▪ Un scurt istoric al elicopterului; ▪ Generalități privind aeronavele. Despre elicoptere; ▪ Principii și realizări de zbor; ▪ Viitorul elicopterului; ▪ Avionul-elicopter, o aeronavă care planează ca un elicopter,  dar poate zbura ca un avion; ▪ Elicopter pe Marte; ▪ Pentagonul și unele elicoptere dintre cele mai performante; ▪ „Sfidătorul”, un elicopter unic în lume; ▪ Elicopterul american McDonnell Douglas AH-64 Apache; ▪ Gheorghe Botezatu – românul care a creat, acum 100 de ani, cel mai bun elicopter din lume. Ce frumos și mobilizator spunea în 1930 inginerul rus/sovietic de aeronave, Igor Sikorsky (1889-1972): „O mașină care zboară și oferă o viteză rezonabilă și care ar putea fi controlată și sigură, combinând de asemenea capacitatea de decolare și aterizare într-o zonă mică, ar fi de mare valoare și ar fi, fără îndoială, o cerere considerabilă”. Igor Sikorsky, un american de origine rusă, vrăjitor al aeronauticii, nutrea convingerea că viitorul avionului şi al călătoriilor prin aer îl reprezenta zborul vertical.

Tabelul 1

Numă-rul capito-lului Denumirea capitolului Nu-măr pa-gini Număr figuri Număr tabele Număr surse biblio-grafice Număr subca-pitole
1 Elicopterul 86 112 1 35 14
2 Dicționare tehnice și biblioteca inginerului 86 109 5 26 14
3 Anticiparea viitorului științei și tehnologiei 72 54 29 5
4 Arhitectură neobișnuită 218 282 3 65 21
5 Blindaj, armură, concepte inginerești 86 116 5 55 9
6 Artizani ai economiei românești 74 82 3 20 3
7 Ingineria – esența unor construcții memorabile 124 222 3 79 5
8 Înfăptuiri inginerești inedite 96 96 2 61 11
9 Ingineria și tehnica militară 102 101 1 56 33
Total 944 1174 23 426 115
■ Trăim în era informației, iar în zilele noastre, mai mult ca oricând, este o cerere incredibilă de informații, de cât mai multe informații. Inginerul este un intelectual de elită, trebuind să cunoască tot ce este fundamental și nou în profesiunea sa precum și multe alte aspecte ale vieții pe care le găsește numai în experiența de viață, în literatura de mare valoare, în filosofie, în artă, în alte domenii ale științei și tehnicii. Pe măsură ce avansezi în vârstă, în câștigarea experienței de viață, cultura generală nu trebuie să mai fie atât de universală, ea trebuie să fie ușor orientată spre teme sau subiecte care îți completează  profesiunea, care te fac să înțelegi mai bine evoluția și rostul tău și al societății, în esență, trebuie să fi mai selectiv și mai restrictiv. Cunoașterea înseamnă putere, dar pentru a deține această putere este nevoie de timp, de studiu, de perfecționare neîntreruptă, zilnică, constantă. Din păcate mulți preferăm informația simplă, fără esență, informația de suprafață, stearpă, goală, deoarece să deții cunoașterea înseamnă să lucrezi continuu cu tine și asta pare extrem de obositor pentru mulți. În acest context, capitolul 2 Dicționare tehnice și biblioteca inginerului tratează: 1. Cartea și biblioteca inginerului; 2. Arta de a-ți forma o bibliotecă; 3. Biblioteca din Alexandria; 4. Biblioteca lui Celsus; 5. Cea mai modernă bibliotecă din lume deschisă în China; 6. Frumoasa Bibliotecă din Shanghai; 7. Biblioteca Zhongshuge-Jangzdou (Shanghai, China); 8. Larousse. Definiții; 9. Biblioteca, în puține cuvinte; 10. O altfel de bibliotecă; 11. Bibliotecă veche de 200 de ani; 12. Primul dicționar tehnic românesc; 13. Despre Dicționarul Academiei Române (Dicționarul Tezaur) și Atlasul lingvistic; 14. Dicționar de vorbe esențiale. Arta de a citi. Prolificul scriitor american, evreu născut în Rusia, biochimist, care a scris sau editat peste 500 de cărți, Isaac Asimov spunea: ”Dacă cunoașterea creează probleme, nu ignoranța va duce la rezolvarea acestora.” Anticiparea viitorului științei și tehnologiei constituie capitolul 3. Predicțiile viitorului sunt prezente în aproape toate culturile lumii, aflarea evenimentelor care se vor întâmpla fiind o curiozitate specific umană, indiferent de loc și de epocile istorice parcurse. Magie sau pură coincidență, unii oameni au prezis cu acuratețe ceea ce se va întâmpla în viitor. Adevărul exprimat de un proverb chinezesc: „Cel care ar putea să prevadă desfășurarea lucrurilor cu trei zile înainte ar fi bogat pentru mii de ani“, spune multe. În cadrul capitolului se prezintă sinteze care analizează unele previziuni despre schimbarea lumii: ▪ Cele mai bune realizări inginerești din istorie; ▪ Transformarea energiei; ▪ Electronică Next-gen; ▪ Smartphone-ul și gadgeturile purtabile; ▪ Programul Spațial Apollo; ▪ Canalul Erie; ▪ Sistemul roman de distribuție a apelor; ▪ Catedrala Hagia Sophia – Sfânta Sofia. Se prezintă oameni care au prezis viitorul: Nostradamus și Baba Vanga; H.G. Wells; Jules Verne, scriitorul care a anticipat viitorul ştiinţei şi tehnologiei;  Inginerul John Elfreth Watkins care a văzut viitorul prin ochii trecutului și predictii mai vechi de 100 de ani care s-au adeverit; Futuristul Raymond (Ray) Kurzweil. Unii scriitori celebri au prezis viitorul cu o precizie uimitoare: 1. Martin Caidin – protezele bionice; 2. Mary Shelley – transplantul de organe și electroterapia; 3. Jonathan Swift a prezis viitorul – sateliții lui Marte; 4. Celebrul vizionar Arthur C. Clarke – inteligența artificială; 5. Hugo Gernsback – un vizionar al tehnologiei; 6. Previziunile şefului „Daimler AG”. Directorul general al Daimler AG, Dieter Zetsche, face una dintre cele mai ciudate, dar importante predicţii: industria auto va falimenta în scurt  timp. O mare parte din companiile producătoare de maşini tradiţionale din prezent, practic vor înceta să mai existe. Altele, precum Tesla, Google şi Apple vor revoluţiona industria auto, construind nişte calculatoare inteligente pe roţi. ■ Capitolul 4 – Arhitectură neobișnuită – 218 pagini, 282 figuri, 21 subcapitole, are cea mai vastă întindere și tratare în cadrul volumului 5. De-a lungul mileniilor s-a spus că arhitectura ar reprezenta geneza tuturor științelor. Ludwig Mies van der Rohe (1886-1969), menționa: „Arhitectura începe când așezi cu grijă două cărămizi împreună.” Și „Mama artei este arhitectura. Fără o arhitectură proprie nu avem un suflet al propriei noastre civilizații.” – spunea Frank Lloyd Wright (1867-1959), unul dintre cei mai proeminenți și influenți arhitecți ai primei jumătăți a secolului XX. Aproape lunar, arhitecții chinezi reușesc, să uimească lumea întreagă cu creațiile lor ieșite din tiparele convenționale – clădiri ascuțite, cu susu-n jos, sferice, răsucite. Aceasta este noua tendință în materie de arhitectură, constructorii fiind din ce în ce mai  îndrăzneți și nonconformiști. Sunt prezentate două figuri de arhitecți celebri: Zaha Hadid o arhitectă cu dublă cetățenie, irakiană și britanică, prima femeie din lume care a câștigat premiul Pritzker – supranumit ”Nobelul arhitecturii” – în anul 2004 și Frank Gehry unul dintre cei mai importanți arhitecți contemporani, renumit în  special pentru perspectiva aproape sculpturală a designului clădirilor sale, operele sale fiind ușor de recunoscut datorită structurilor neliniare, multiplu curbate și circumvolute ale tuturor clădirilor, care sunt acoperite, adesea, cu largi suprafețe metalice reflectorizante. Se analizează conceptul de “Smart City – Oraş Inteligent”,  un oraş care integrează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru utilizarea eficientă a resurselor şi infrastructurilor în scopul asigurării necesităţilor cetăţenilor săi, aducându-se argumente în acest sens. În cadrul capitolului 4, precedentele orașelor inteligente sunt justificate detaliat prin ● dezvoltarea conceptului ”Soleri – arcology” – arhitectura care îmbrățișează ecologia, în scopul de a reduce consumul de energie și a deșeurilor, cu excepția apei și pentru a promova interacțiunea cu mediul natural, ● prin domul geodezic şi traiul oferit, ● includerea în categoria ”orașelor ideale”, a Palmanovei,  o comună din provincia Udine (regiunea Friuli-Veneția Giulia, Italia), ● construirea unor orașe industriale ideale – fiind prezentată comunitatea New Lanark care a încercat să atingă perfecțiunea, ● Ferma Brook, o comunitate utopică americană, inspirată de principiile transcendentalismului (o colecție de idei inovatoare din cultura, filosofia și religia americană). De-a lungul istoriei arhitecturii a existat întotdeauna o căutare continuă pentru înălțime. Și într-adevăr, zgârie norii cuceresc orașele. Super turnurile moderne se pot transforma în adevărate comunități, cu spații de locuit, de muncit, de făcut shopping și de relaxat. Iar unele din cele mai noi invenții în domeniul arhitectural o constituie zgârie-norii rotitori, zgârie-norii orizontali și cei curbați. Peste tot în lume unde sunt construite clădiri de sute de metri înălțime, acestea trebuie să fie dotate și cu lifturi pe măsură, pentru a înlesni persoanelor deplasarea. Se prezintă unele realizări arhitectonice de referință: Marina Bay Sands, Singapore, un ansamblu uluitor; Proiectul Metropol Parasol; un zgârie-nori futuristic care va domina Taiwanul; cele mai înalte clădiri în România etc. Este tratată arhitectura modernă: arhitectura spațiilor deschise: casa cu pereți mobili; despre casele moderne; orașe, adevărate „păduri verticale”; despre complexul ultra-verde din Cairo; despre orașele viitorului care vor fi construite în ocean; orașul de pe insula plutitoare; despre clădirile cu certificat „verde”. În finalul capitolului 4, se arată cum istoria arhitecturii va trece la altă dimensiune prin care cele mai importante structuri arhitecturale sunt scanate tridimensional pentru a intra într-o arhivă digitală. ■ Termenul blindaj se referă la bariere fizice de protecție folosite în sistemele de transport sau luptă pentru a reduce sau evita avariile cauzate de focul inamic. Blindajul clasic folosește pentru această finalitate plăci metalice din oțel, de o grosime considerabilă care acționează apărând corpul protejat. Armură este un termen general desemnând orice fel de îmbrăcăminte și/sau piese speciale de îmbrăcăminte de tip militar realizate cu scopul de a proteja corpul sau porțiuni ale corpului combatanților angajați în lupte și conflicte militare. Pe 86 pagini (116 figuri, 5 tabele, 9 subcapitole), capitolul 5 Blindaj, armură, concepte inginerești tratează: 1. Generalități; 2. Natura oferă modele ingineriei; 3. Despre armuri; 4. Muzeul de arme și armuri (Landeszeughaus) din Graz; 5. Materiale utilizate în structurile de protecție balistică; 6. Protecția prin blindaj a autovehiculelor militare; 7. Alte mașini blindate; 8. Blindajul și forțele navale; 9. Trenul blindat – o adevărată fortăreață pe roți. Prin minunile ei, natura rânduiește la tot pasul deosebite curiozităţi pe care oamenii de ştiinţă le descoperă, le observă și le studieză, apoi, împreună și cu inginerii, le aplică în viața de zi cu zi. Să ne gândim numai la realizarea elicopterului, la blindajul tehnicii de luptă, la apariția zborului și a tehnicii adecvate, la realizarea roboților etc. În acest context, sunt analizate broasca țestoasă, tatu, armadillo (roz) sau micul blindat, pangolinul, Chrysomallon squamiferum, cel mai ciudat melc din lume – cochilia lui conținând fier, peștele african Polypterus senegalus (care va constitui modelul pentru viitoarele uniforme/armuri ale soldaților americani). În cadrul capitolului, se arată că există o preocupare permanentă și constantă pentru menținerea unui echilibru permanent între inovațiile aduse domeniului distructiv (arme, muniţie şi explozivi), şi cel adus domeniului protectiv (categoria materialelor de protecţie), prin exemple reprezentative. Stadiul actual în domeniul materialelor de protecție balistică reflectă stadiul tehnologic la nivel global, marile inovaţii, utilizarea materialelor din ce în ce mai performante, a materialelor nano şi a altor materiale cu potenţial în protecţia balistică fiind doar urmări firești ale unor tehnologii în continuă dezvoltare, în care rolul inginerilor este primordial. ■ Capitolul 6  Artizani ai economiei românești, tratează: 1. Dinamica economiei naționale (Scurtă privire retrospectivă; Evoluția principalelor ramuri ale economiei naționale; Economia românească în 1938; Agricultura, azi; Industria românească de armament; O scurtă istorie a leului românesc); 2. Artizani ai economiei românești (Generalități; Nicolae Malaxa, unul dintre cei mai mari industriași din România şi creatorul industriei grele românești; Repere din economia românească. Producătorul de încălțăminte ”Guban”; Antreprenorul-model, Dumitru Mociorniță; Max Auschnitt magnat al industriei din România interbelică); 3. Muzeul Băncii Naționale a României. Comori arhitecturale și noi tezaure ale cunoașterii. Se sistematizează tabelar o foarte mică parte din  structura solidă a celor mai străluciți și potentați industriași, universitari, oameni politici ai perioadei, a contribuției acestora la o înflorire fără precedent a activității industriale, ceea ce a reprezentat un aport substanțial la creșterea avuției naționale și impunerea în lume a României ca un partener important. Industriașul Nicolae MALAXA (1884-1965) „A fost omul şi inginerul care a avut cutezanţa, priceperea şi simţirea patriotică să demonstreze lumii vocaţia industrială a Românilor pe care străinii îi considerau sau îi vedeau a fi numai plugari şi păstori”. Cu prilejul semnării la 16 noiembrie 1938 a actului de constituire al sediului AGIR, Malaxa a declarat: „Marile biruinți române, în războaie și înfăptuiri obștești, își aflau simbol și legământ cu generațiile urmașe, în ziduri ce stau mărturie veacurilor. Pe linia acestei tradiții străbune, încercăm și noi astăzi – fără de trufie – să ridicăm această casă, la temelia căreia punem credința în izbânda și mai departe a puterilor vii ale țării noastre, de a-și alcătui și dezvolta o industrie proprie, care să fie și să rămână a neamului românesc”. În antiteză, aspectele înserate la paginile 601-603 privind situația infrastructurii industriale actuale (și care indică doar o foarte mică parte din prezentul discutabil al României) sunt cutremurătoare, comportând o atentă analiză și stabilirea urgentă și bine gândite a unor direcții de acțiune. ■ Opere colosale care veghează zone întinse, crâmpeie de istorie imortalizate pe vecie în piatra stâncilor, sculpturile realizate pe fețele munților sunt monumente dedicate unor nume sau evenimente care și-au lăsat amprenta asupra istoriei și care fascinează prin dimensiuni, dar și prin inteligența și îndemânarea cu care au fost realizate de artiști, de ingineri, de muncitori. Încă din vremurile străvechi au fost construite statui extrem de mari, un exemplu constituindu-l  Sfinxul. Capitolul 7 Ingineria – esența unor construcții memorabile sistematizează și prezintă o parte din monumentele gigant din lume – exemple: ● Sculptura  emblematică pentru națiunea americană care se află pe Muntele Rushmore în statul Dakota de Sud, SUA; ● Statuia gigant (de 71 m) a lui Buddha (China), realizată pe fața masivului Xijuo, datând din secolul al 8-lea; ● Statuia lui Decebal (România), cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa (55 m înălțime și 25 m lățime), aflată în județul Mehedinți; ● Memorialul dedicat legendarului războinic indian Crazy Horse (SUA); ● Statuile din Insula Paștelui, Chile; ● Statuia-tribut a eroului independenţei Sardar Vallab-hbhai Patel, montată în statul indian Gujarat. Inginerie şi artă – inginerie și sculptură – inginerie și arhitectură. Dincolo de calculele sofisticate, de planuri detaliate şi secțiuni amănunțite, de tehnologii și trasee tehnice bine stabilite, rezultatul final al oricărei activități inginerești devine un produs artistic dacă este îmbrăcat într-o formă potrivită şi cu o viziune specifică de artist. Construcțiile care vor fi prezentate, sunt rezultatul unor echipe complexe de proiectare și execuție din care fac parte atât ingineri mecanici, constructori, ingineri instalatori, geologi sau specialiști în amenajări exterioare, ingineri topografi, cât şi arhitecți, sculptori, pictori, artiști. Cunoștințele acestora se îngemănează, iar produsul gândirii lor nu este altceva decât o construcție ajunsă la un adevărat nivel artistic. Capitolul 7 sistematizează și prezintă unele aspecte și caracterizarea unor artizani ai sculpturii. “Am forțat limitele imposibilului în dimensiuni și complexitate.” Așa își descrie genialul artist britanic Gerry Judah  și creația din acest an. Pentru artistul britanic, a devenit deja un obicei. În fiecare an, în aceeași locație, el creează sculpturi pentru Festivalul Vitezei Goodwood, folosind mașini ale diferitelor mărci. Cunoscut sub numele de Leonardo Da Vinci din secolul 21, olandezul Theo Jansen și-a dedicat corpul și sufletul pentru a crea un nou mod de viață. Strandbeest,  animalele/fiarele de pe plajă, par atât de organice și reale încât, de la distanță te înșală, reprezentând parcă schelete imense de dinozauri preistorici. Sculpturile sale se mută cu ajutorul vântului și nisipului plajei, fără motoare sau asistență tehnologică, și sunt realizate din materiale ieftine, extrem de banale: flanșe, tuburi din plastic, bandă, sticle reciclate. Însă ingineria, biomecanica și arta se îmbină judicios și bine gândit în lucrările lui Theo Jansen, care a preluat conceptul de sculptură cinetică la cel mai înalt nivel. ■ 1. Tunele; 2. Hidrogenul poate deveni o sursă fezabilă de combustibil; 3. Stratolaunch, cel mai mare avion din lume; 4. Mașini – automobile electrice; 5. Submarinele și propulsia anaerobă (AIP); 6. Suffren, noul submarin nuclear francez; 7. Un veritabil „graal”  al energiei regenerabile; 8. Primul tren din lume alimentat cu energie solară; 9. Inovaţiile tehnologice ale ultimelor decenii; 10 Viitorul îl reprezintă arma cu laser; 11. Royal Navy trage cu tunul în O.Z.N.-uri, formează capitolul 8 Înfăptuiri inginerești inedite. Tunelurile sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Despre rețeaua secretă de tuneluri şi „Triunghiul de aur” al Daciei și despre ipoteza existenței unei rețele de galerii subterane în interiorul Bucegilor circulă multe informații și se fac presupuneri de ani de zile. Capitolul analizează o serie de tuneluri secrete din România, cu prezentări succinte și interesante. Anual consumul mondial de hidrogen se cifrează la peste 500 miliarde m3 în diverse scopuri și în diferite domenii, a căror varietate și necesități sunt în creștere pe măsura scăderii resurselor de combustibili fosili și schimbărilor climatice datorate creșterii emisiunii de CO2 în atmosferă. Pentru a putea asigura accesul diferiților consumatori la sursele de hidrogen este necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, lucruri analizate în paragraful 8.2. Paragraful 8.3 prezintă Stratolaunch, cel mai mare avion din lume, aparat construit de compania miliar-darului american Paul Allen, cofondatorul  Microsoft. Avionul este proiectat să transporte trei rachete sub aripile  enorme, (cu o anvergură de peste 117 m), mai mare decât a oricărei alte aeronave existente. Se analizează automobilele electrice – avantaje și dezavantaje, perspective. Urmează analiza submarinelor cu propulsia anaerobă, lansarea lui Suffren, noul submarin nuclear francez, primul dintr-o serie de şase noi submarine nucleare de atac polivalente şi mai greu detectabile faţă de ultima generaţie. China a realizat de curând (29 aprilie 2019) o premieră mondială, într-un decor ce pare desprins din universul SF – un reactor uriaș din oțel, în forma unui hamburger și plasat sub drapelul național -, reușind să mențină timp de peste 100 de secunde condițiile necesare pentru a asigura o fuziune nucleară, considerată un veritabil „graal” al energiei regenerabile. Un bun exemplu pentru posibilitatea transportului public cu zero emisii îl constituie primul tren din lume alimentat cu energie solară și care circulă în Australia, analizându-se și inovaţiile tehnologice ale ultimelor decenii. Iar odată cu inventarea primei arme cu laser funcţionale, viitorul războaielor îl va reprezenta arma cu laser. ■ Întotdeauna inginerul a avut o atitudine activă în legătură cu obiectul muncii sale, atât în etapa în care ingineria era meșteșug, cât și în prezent, când, după începutul secolului XX, a devenit știință inginerească. Se analizează – pe scurt – denumirea profesiei de “inginer”, etimologia termenului. Capitolul 9 Ingineria și tehnica militară cuprinde 102 pagini, 101 figuri și 33 subcapitole. În cadrul celor 33 de subcapitole, se prezintă aspecte despre submarinul nuclear rusesc Belgorod, despre avionul de vânătoare Suhoi Su-57, adaptarea flotei aeriene a armatei ruse la performanțele celei a Statelor Unite, despre vehiculele înzestrate cu roți „cu geometrie variabilă”, elicoptere militare H145M, noul vehicul blindat amfibiu de debarcare, elicoptere de luptă, viitoarele aeronave ușoare de recunoaștere și atac (FARA), dronele – componente esențiale și de viitor pentru forțele armate, evaporarea resturilor spațiale potențial periculoase prin intermediul unui fascicul laser concentrat, sistemul de lansare Avangard, una dintre noile arme „minune” ale Rusiei, elicopterul de salvare de luptă HH-60W, în căutarea armei laser etc. Și unele spicuiri din materialele întocmite de referenți. ■ Prof.univ. Dr. Ing. DHC, membru titular al ASTR, Octavian Constantin BOLOGA. ”Continuându-și cercetările în domeniul Istoriei tehnicii, prof. univ. em. Dr. Ing DHC Mircea BEJAN, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, a elaborat următorul volum, al cincilea din seria Ingineria artă sau meșteșug. Cele nouă capitole ale acestuia dezvoltă alte probleme inginerești, și acestea adevărate minuni ale tehnicii contemporane, dar nu numai. …. În încheiere doresc să evidențiez și nivelul ridicat al tehnoredactării și nu în ultimul rând calitatea, gândirea și grafia coperților celor cinci volume ale lucrării Ingineria artă sau meşteşug  a căror autor este Barbu Bejan; Tată şi fiu şi-au unit forţele pentru reuşita cea mare, o monografie de răsunet.” ■ Cerc.șt. gr.I Dr. Ing. Ion STĂNCIULESCU, Director General al Institutului Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii – I.N.S.C.C. București și membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România. ”Acest al 5-lea Volum al Cărții „Ingineria artă sau meșteșug” este o continuare firească a celorlalte 4 Volume, elaborate anterior de către Autor, împlinind astfel o adevărată Operă de artă a condeiului, în slujba profesiei de Inginer și a creației Inginerești din toate timpurile și locurile. Așa cum se poate constata și din conținutul și problematica primelor 4 Volume, Autorul realizează și în acest al 5-lea Volum, o prezentare aproape exhaustivă a unei serii de opere ale creației Inginerești, din diferite domenii ale activității  economice și sociale, într-o îmbinare tematică deosebit de atractivă, atât prin densitate, cât și printr-o combinație inteligentă a temelor abordate și bazată pe o documentare excepțional de cuprinzătoare și bogat ilustrată. În aceste condiții, sunt prezentate o serie de realizări inginerești, fiecare expunere constituind de fapt, un adevărat Manual de redare/relatare a temei respective, cuprinzând atât istoricul și evoluția, cât și aplicațiile și implicațiile acesteia, inclusiv fundamentarea și tratarea științifică a principiilor pe care se bazează. …. Apreciem deci că, „Ingineria artă sau meșteșug”, inclusiv Volumul 5,  constituie o lucrare deosebit de valoroasă, înglobând un foarte mare volum de informații, clare și la obiect, cu o ilustrare foarte bogată, variată și cuprinzătoare, constituindu-se astfel într-un adevărat omagiu adus Ingineriei, de către Autorul cărții, Prof. univ. em. Dr. ing. DHC Mircea BEJAN, printr-un efort remarcabil de documentare, analiză, sistematizare și prezentare, a unui volum imens de informații.” ■ Dr.ing.DHC Ioan GANEA, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Directorul Editurii AGIR. ”Volumul al cincilea al cărții ,,Ingineria – Artă sau Meșteșug”, continuă seria de lucrări a ,,enciclopediei”, elaborate anual de distinsul prof. univ. em. dr. ing. DHC Mircea Bejan, începând din anul 2015. Cele aproape 4000 de pagini publicate până în prezent reunesc, într-o manieră inedită, 47 de subiecte despre realizări la care dezvoltarea civilizației materiale a omenirii nu ar fi  putut ajunge  în prezent dacă nu ar fi existat inginerii şi creațiile lor. Și de data aceasta, autorul a ales cu ,,meşteşug” alte noi teme asupra vieții şi activității noastre. Despre fiecare dintre aceste subiectele o să găsim că ele dețin informații inedite şi că răspund majorității întrebărilor pe care ni le punem. … Volumele seriei ,,INGINERIA – ARTĂ sau MEȘTEȘUG”, pe măsură ce le-am citit,  mi s-au părut că devin din ce în mai interesante. De asemenea, consider că interdisciplinaritatea ingineriei cu domeniile economiei şi vieții sociale face ca metodele şi legile ingineriei să deschidă drumuri noi către acestea.” ■ Prof.univ.emerit Dr.Ing. Mihai JĂDĂNEANȚ, Universitatea ”Politehnica” Timișoara. ”După apariția primului volum din seria ”Ingineria – Artă sau Meșteșug” a cărei autor este stimatul profesor univ.em.dr.ing.dhc. Mircea Bejan, am fost încântat că am aflat multe lucruri, din mai multe domenii inginerești. Treptat, cunoașterea mea și a tuturor cititorilor acestei serii, s-a expandat continuu. Iar subiectele atacate sunt mai mult decât diverse și incitante. Acum, în anul 2019, care a ajuns să definească  pentalogia ”Ingineria – Artă sau Meșteșug” mărturisesc că sunt copleșit de multitudinea temelor puse la dispoziția cititorilor și mai ales de cantitatea enormă de informații legate de fiecare dintre teme, toate temele fiind tratate complet, interesant, argumentat, un ”modus vivendi” caracteristic profesorului Mircea Bejan.” ■ Dr.Radu VIDA, scriitor și jurnalist. ”Pas cu pas, realizările tehnice ne-au scos din anonimatul nefiinţei. Ingineria – artă şi meşteşug, aş zice – a făcut din existenţă un ghid suportabil. La purtător. Iar protagonistul interviului de faţă a adunat din giubeaua timpului dăruirile semenilor ce au gândit spre tot binele din lume. Şi i-a dat un nume. Destinul actelor inginereşti capătă sub pana autorului concentrația esențelor tari. Iar enciclopediile ating claritatea axiomelor. Spre înveşnicirea gândirii creatoare şi nemurirea speciei.” INTERVIU ”Împătimit de exactitatea lucrărilor sau cum să separi adevărul tehnic de culoarea armoniei biologice”, 21 februarie 2019 în Făclia, – Profesor universitar emerit, doctor inginer, DHC, Mircea Bejan, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România.