Implicarea ASTR ĩn problemele ĩnvățământului universitar și preuniversitar

  • A. Implicarea ĩn ĩnvățământul universitar:

–    V.V. Jinescu, Criterii pentru evaluarea formatorilor de ingineri„, Univers ingineresc, XXIII, nr.13 (515), 1-15 Iulie, 2012, pag. 4-5.

Prima pagina ziar nr. 13/2012

  1. Introducere
    Ȋn urmă cu peste 23 de secole, Aristotel afirma că „toți cei care au meditat asupra artei guvernării omenirii sunt convinṣi că soarta imperiilor depinde de educația tinerilor“. Parafrazându-l, putem spune că „cei care au meditat asupra industriei și industrializării unor țări sunt convinși că soarta acestora depinde de educația tehnică a tinerilor și de existenṭa inginerilor“.
    Experienṭa postbelică a arătat că implementarea unor tehnologii moderne ĩn ṭări lipsite de personal tehnic calificat nu a dus la dezvoltare. Ȋn schimb, acolo unde s-a acordat o mare importanță formării inginerilor și educației, ĩn general, economia țării a evoluat continuu. Este limpede că o țară care nu are școala industriei este condamnată la „analfabetism tehnic“ ṣi la stagnare economică.
    Exemple grăitoare le găsim ĩn țări din Asia. Ȋn Singapore, Hong Kong, Taiwan și Coreea de Sud, prin dezvoltare industrială și investiții masive ĩn educație, prin reforme ȋn ȋnvățământ și ĩn cercetare, s-a ajuns la mari salturi economice. De exemplu, Coreea de Sud ṣi-a redus continuu decalajele trecând, relativ rapid, de la țară subdezvoltată, ĩn curs de dezvoltare, emergentă, până la țară dezvoltată. Ȋn 1960, produsul intern brut al Coreei de Sud era o zecime din cel al României, ĩn 1980 a ajuns egal cu acesta, iar ĩn 1995 a devenit de zece ori mai mare decât al României. Acest decalaj va crește ĩn defavoarea României dacă nu se va reduce până la anulare numărul de elevi aflaṭi sub pragul alfabetizării știinṭifice și tehnice. Or, pregatirea tehnică o pot face profesorii-ingineri, iar valoarea acestora depinde de valoarea universitarilor formatori de ingineri. De aceea, la evaluarea formatorilor de ingineri trebuie să fie considerate atât latura inginerească, cât și cea științifică a activității profesionale. ….
  • V. Jinescu, „Ingineria mecanică ṣi creația tehnică ĩn profilul mecanic ĩn Universitatea Politehnica din Bucureṣti” (1818 – 2018), Editura AGIR, Bucureṣti, 2022.
  • B. Implicarea ĩn ĩnvățământul preuniversitar
  1. Acordarea de premii la concursuri ṣi olimpiade ale elevilor
  2. Demersuri la Ministerul Educației ĩn legătură cu pregătirea tehnologică/tehnică a elevilor
  • ASTR este preocupată de educația tinerilor ȋn legătură cu tehnologia / tehnica ĩn contextul epocii moderne, marcată de urmările revoluțiilor industriale. Omenirea „a intrat” ȋn secolul XX călare pe cal ṣi, datorită evoluției tehnicii ṣi tehnologiilor, l-a părăsit utizând avioane, navete spaṭiale, trenuri de mare viteză, tractoare, submarine, nave maritime complexe, automobile autobuze, elicoptere, platforme industriale diverse – ĩntre care – platforme petrochimice, complexe industriale siderurgice, metalurgice, constructoare de mașini, platforme marine pentru extracția gazelor și petrolului, centrale termoenergetice, centrale nuclearoelectrice, industria electronică, aparate de radio, televizoare, etc. (Fig. 1)

Pentru ca elevii să fie contemporani cu mileniul ȋn care trăiesc ṣi ȋn care vor munci este util ca, ȋn pregătirea lor, pe lângă materiile de cultură generală (limba română, limbi străine, istorie, geografie, filozofie, etc.) și materiile de cultură ṣtiințifică (matematica, fizica, chimia, biologia, etc.) să existe ṣi materiile de cultură tehnică și tehnologică (Educație tehnologică, Cultură generală tehnică, Tehnologia informației). Și aceasta, deoarece civilizația contemporană a fost și este determinată de marile realizări ale ingineriei, bazate pe rezultatele obținute ȋn domeniul științelor fundamentale și ale științelor aplicate. Se impune menținerea disciplinei actuale Educație Tehnologică, cu câte 1 oră/săptămânâ la clasele V-VIII și introducerea disciplinei Cultură Tehnică Generală, la clasele IX – XII, cu câte 1 oră/săptămână.

  • Preṣedintele ASTR, Valeriu V. JINESCU a inițiat discuțiile referitoare la cele prezentate mai sus, la nivelul Ministrului Educației, Ligia DECA, după care, discuțiile privind introducerea disciplinei – Cultură tehnică generală – ȋn programa de ȋnvățământ din licee, au fost detaliate ȋntr-o primă etapă, cu Directorul General Marian ȘUŢĂ.
  • Expunere de motive

Viitorul unei țări sau a unei comunități depinde – ȋn primul rând – de nivelul de pregătire al resursei umane, de pregătirea acesteia ȋn concordanṭă cu particularitățile epocii ȋn care trăiește. Tehnica modernă a produs revoluțiile industriale ale căror consecințe se constată ȋn evoluția societății contemporane. Lumea modernă este guvernată de tehnică. Secolul XXI, este, prin excelență, un secol al tehnologiilor, specifice multiplelor domenii de activitate care-l caracterizează și care individualizează numeroase tresee profesionale. Alegerea unui anumit traseu (orientare profesională) presupune cunoașterea traseelor profesionale posibile ȋn contextul societății contemporane, cu proiecție spre viitor. Totodată, elevii ȋși vor ȋnsuși un limbaj tehnic adecvat, care-i va ajuta să se exprime corespunzător, ȋndeosebi pe cei care vor ȋmbrățiṣa profesii nelegate de tehnică, precum literați, istorici, filozofi, sociologi etc.

Aceasta, este posibil numai ȋn cuprinsul unor discipline adecvate de cultură tehnologică / tehnică, precum Educație Tehnologică predată  ȋn Gimnaziu ṣi a unei discipline intitulată Cultură Tehnică Generală care să fie introdusă ȋn programa din liceu (real, tehnologic, umanist). La Gimnaziu –  ȋn prezent – disciplina Educație Tehnologică pune accent pe aplicații relativ simple ṣi stimulează lucrul ȋn echipă pentru o anumită realizare practică. La Liceu vor fi analizate bazele teoretice fundamentale ale diverselor domenii tehnice, ȋnsoțite de exemple practice specifice, care să permită ȋnțelegerea utilității marii diversități de mașini, aparate, echipamente, instalații etc., existente. Acestea vor putea stimula latura creativă, inovatoare a elevilor.

O asemenea abordare corespunde educației STEAM  (Science   (Science+Technology+Engineering+Arts+Mathematics).

Prin Educație Tehnologică ṣi Educație Tehnică elevul devine contemporan cu specificul și cu particularitățile secolului ȋn care trăiește.

Să ne amintim că Spiru Haret, ministrul care a reformat sistemul educațional românesc, ȋncă de la sfârșitul secolului al XIX –lea și-a dat seama de necesitatea cunoștințelor  tehnologice ale elevilor și a prevăzut ȋn programele școlare „alcătuirea căruței, mijlocul de transport din vremea aceea, funcționarea și repararea acesteia etc…. ”

Concluzia survine de la sine. Ȋn programele de ȋnvățământ de la Gimnaziu trebuie păstrată disciplina Educație Tehnologică, cu 1 oră/săptămână la clasele V-VIII, iar la Liceu, propunem să fie introdusă disciplina Cultură Tehnică Generală cu 1 oră/săptămână la clasele IX-XII. Fără aceste discipline cu caracter tehnnic, interdisciplinar, pregătirea pentru viață a elevilor secolului XXI, va fi „ṣchioapă”. Va prolifera „analfabetismul tehnic” și se va ȋnmulți numărul  „analfabeților funcționali”. Să nu uităm că, cine nu ține pasul cu realitatea va fi zdrobit de ea.

ro_RORomanian