Prof.univ.dr.ing.cons. Florea Dudiță

2209
  • MEMBRU DE ONOARE
  •      Inginerie mecanică
  •  12 aprilie 1934

EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

Florea Dudiţă, n. 12 apr. 1934, sat Dejesti, jud.Olt; absolvent Inst.de Mecanica Brasov (1954), Institutul de Automobile şi Tractoare din Moscova (1958), Prof. Inst. Politeh. Brasov (1959-2009); doctor ing. (1966), cu teza „Contribuţii la teoria transmisiilor policardanice”. Între anii 1972-1974 a fost prorector, iar între anii 1974-1984, rector al Universităţii din Braşov. Publică  monografia „Transmisii cardanice” (1966), monografia „Kardangelenkgetriebe” (VDI – Verleg, Dusseldorf, 1973) şi monografia „Optimizarea structurală a mecanismelor” (1987). În anul 1969 conferenţiază la SIA – Paris (Societatea Inginerilor de Automobile) şi i se acordă Medalia SIA). Între 1971-1991 este bursier al „Fundaţiei Alexander von Humboldt”. În anul 1971 este ales membru al „Comisiei pentru mecanisme a Asociaţiei Inginerilor Germani (VDI)”. Este membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Teoria Mecanismelor şi Maşinilor (IFToMM). În 1986 si 1989 este ales preşedinte al Comitetului Tehnic de Mecanisme Articulate al IFToMM. În 1995 este ales membru corespondent al Asociaţiei  Inginerilor Germani (VDI), fiind primul inginer român ales printre cei 32 de membri corespondenţi străini. Din 1976 a condus 32 de  doctorate. În 1992 primeşte titlul de inventator de elită (40 brevete de invenţie) acordat de Societatea Inventatorilor din România şi de Comisia de Inventică a Academiei Române. Este membru de onoare al Societăţii Române de Tehnica Roboţilor şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române de Teoria Mecanismelor şi Maşinilor. A publicat peste 150 de articole (25 în limba germană, 20 în limba engleză, 2 în limba franceză şi 2 în limba rusă), 40 de brevete de invenţii şi 14 monografii, contributiile originale putand fi grupate in urmatoarele teme: Structura, cinematica şi dinamica mecanismelor cu cuplaje cardanice (1966), Kardangelenkgetriebe (1973), Transmissions par cardan(1973), Transmisii cardanice (2003), Structura şi cinematica mecanismelor cuplajelor mobile homocinetice (1974), Cuplaje mobile articulate (2001), Cuplaje mobile podomorfe (2001), Bazele teoriei mecanismelor, în general, şi ale structurii mecanismelor, în special Optimizarea structurală a mecanismelor (1987), Mecanisme articulate. Inventica şi cinematica în abordare filogenetică (1989), Istoria invenţiilor în mecanisme, în abordare filogenetică (1989), Transmisii cardanice (2003), Cuplaje mobile articulate (2001) şi Teoria robotomecanismelor (1989) şi Cinematica mecanismelor articulate. Mecanisme clasice (1987).