Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei CNR CME. 90 de ani de brand energetic romanesc. Monografie.

1531
Coordonator: Gheorghe Balan CUPRINS: Cuvant de inceput (acad. Marius Sabin Peculea) … 1 Argument al autorilor … 3 Mesajul presedintelui CNR-CME (Iulian Iancu) … 7 Mesajul Directorului General Executiv CNR – CME (Gheorghe Balan) … 9 Rolul si locul CNR-CME in sectorul energiei din Romania … 11 Partea I. REPERE ISTORICE 1. Energia, factor vital pentru dezvoltarea societatii umane … 17 2. Primele actiuni – Scurt istoric al Consiliului Mondial al Energiei … 21 3. Consiliul Mondial al Energiei in perioada interbelica. Infiintarea … 27 4. Evolutia, in timp, a structurii Consiliului Mondial al Energiei … 30 5. Congresele Consiliului Mondial al Energiei … 33 5.1. Succesiunea congreselor CME … 33 5.2. Perioada antebelica … 34 5.3. Perioada postbelica … 35 6. Romania si Consiliul Mondial al Energiei … 81 7. Activitati proprii CNR-CME … 101 Partea a II-a. EVENIMENTE STIINTIFICE SI EXPOZITIONALE ORGANIZATE DE CNR-CME 8. Conferinte nationale (selectare aleatorie) … 111 8.1. Conferinta Nationala a Energiei – `83 – 23 – 25/noiembrie/1983 … 111 8.2. Conferinta Nationala a Energiei – `92 – 15 – 18/iunie/1992 … 114 8.3. Conferinta Nationala a Energiei – `94 – 13 – 16/iunie/1994 … 117 8.4. Conferinta Nationala a Energiei – `96 – 01 – 05/septembrie/1996 – Neptun-Olimp … 122 8.5. Conferinta Nationala a Energiei – `98 – 14 – 18/iunie/1998 – Neptun-Olimp … 128 9. Forumul Roman al Energiei – FOREN … 133 9.1. FOREN 2000, 10 – 14 septembrie 2000, Neptun-Olimp … 133 9.2. FOREN 2002, 09 – 13 iunie 2002, Neptun-Olimp … 137 9.3. FOREN 2004, 13 – 17 iunie 2004, Neptun-Olimp … 144 9.4. FOREN 2006, 11 – 15 iunie 2006, Neptun-Olimp … 151 9.5. FOREN 2008, 15 – 19 iunie 2008, Neptun-Olimp … 158 9.6. FOREN 2010, 13 – 17 iunie 2010, Neptun-Olimp. Editia jubiliara … 169 9.7. FOREN 2012, 17 – 21 iunie 2012, Neptun-Olimp … 192 10. Evenimente tehnico-stiintifice si expozitionale … 217 10.1. Conferinte (selectii anuale) … 217 10.2. Simpozioane/Seminarii (selectiuni anuale) … 257 10.3. Mese rotunde (selectii anuale) … 274 Partea a III-a. COMITETUL NATIONAL ROMAN al CME 11. Documente de organizare si functionare … 287 11.1. Introducere … 287 11.2. Documente de constituire … 288 11.3. Legislatie pe baza careia se intemeiaza functionarea CNR-CME … 293 11.4. Extrase importante … 309 11.5. Documente de reglementare … 312 11.6. Teme generice, teme si subiecte de interes (exemple) … 348 11.7. Evidenta membrilor colectivi … 356 11.8. Platforma de colaborare a ONG-urilor, membre CNR-CME … 379 11.9. Distinctii (exemple) … 388 11.10. Asociatia Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei … 391 11.11. Din activitatea Asociatiei Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei … 398 ANEXE (Legislatia cu privire la asociatii si fundatii) … 401 Partea a IV-a. FAPTE, PERSONALITATI, AMINTIRI 12. Fapte … 447 13. Personalitati … 455 14. Evocari – amintiri … 537 In loc de epilog … 583 Despre autori … 585 Anexa CD: ALBUM cu imagini din activitatea CNR-CME CUVANT DE INCEPUT: Cand vrei sa evaluezi un lucru din punctual tau de vedere, iti pui cea mai simpla si directa intrebare: la ce imi este el util? Pot trai si fara el? Apa, aerul, hrana sunt lucruri fara de care viata ne-ar fi imposibila. Odata cu dezvoltarea omenirii, prin priceperea sa, omul si-a creat lucruri utile pentru existenta lui, usurandu-i traiul si lasandu-i timp pentru a savura scurta lui existenta pe acest pamant. Nu cred ca gresesc spunand ca cel mai important lucru dupa apa-aer-hrana a fost si este energia, hrana activitatii noastre, cea care misca totul si care s-a dezvoltat sub diferite forme, din necesitati si din curiozitate. Raportata la populatie, cea mai raspandita forma de energie este electricitatea, care printr-o pereche de fire patrunde in casele oamenilor, aducandu-le confortul bine cunoscut azi. Aceasta utilitate, de mare raspandire, a pus problema surselor, producerii, impactului cu mediul si distributia ei, depasind ca importanta granitele tarilor si chiar ale continentelor. Reusita unei activitati depinde de buna ordonare a ideilor, asa ca o seama de oameni cuminti, cum ii numesc eu, din 40 de tari – inclusiv Romania – s-au intalnit intr-o conferinta la Londra in ziua de 15 iulie 1924, pentru a cauta, impreuna, cele mai bune solutii privind dezvoltarea problemelor legate de energie si a permite stafetei pornita de la sine sa fie un lant functional pana la distributie. Si asa s-a nascut Consiliul Mondial al Energiei. In cadrul activitatii Consiliului Mondial al Energiei, Romania a avut o contributie, atat la nivel mondial, cat si la nivel zonal, cu precadere ca «la ea acasa». Monografia de fata s-a dorit de autori sa fie in acelasi timp si istorie si document, sa consemneze contributia nominala a membrilor ei, astfel incat sa fie un model pentru generatii. Prin aceasta carte se aduce un omagiu si recunostinta pentru toti cei care au crezut, au luptat si au izbandit in valorificarea ideilor lor indreptate spre dezvoltarea si binele societatii in care traim. Ca intotdeauna, Editurii AGIR trebuie sa-i multumim pentru promovarea realizarilor ingineresti si pentru sprijinul pe care il acorda publicatiilor educative din acest domeniu. Si nu pot uita de un profund vizionar al acestei lumi, pe care Romania si romanii l-au avut si care in «Satira I» ne spune: «Dar deodat-un punct se misca… cel intaiu si singur! Eata-l Cum din chaos face muma, iara el devine Tatal… Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii, E stapanul fara margini peste marginile lumii» (Mihai Eminescu – Convorbiri Literare – februarie 1881) Punctul acela nu-l vom putea crea niciodata, in schimb el ne poate orienta calea pe care sa pasim in viitor. Acad. Marius Sabin Peculea   ARGUMENT: Asociatia Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME) este principala asociatie neguvernamentala si multi-energetica din Romania care activeaza in domeniul energie mediu. De ce o monografie CNR-CME? Pentru ca autorii acestui volum au dorit sa prezinte retrospectiv rolul CNRCME in evolutia si dezvoltarea sectorului energie-mediu din tara noastra, subliniind realizarile cele mai importante in cei 90 de ani de existenta a acestei Asociatii profesionale de elita, nuantand rolul acesteia in lumea energetica nationala si mondiala si creionand figuri notabile ale stiintei si tehnicii romanesti cu rol covarsitor in dezvoltarea economica a tarii. Ideea alcatuirii unei monografii a Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei a fost sugerata prima data, in 2004, la aniversarea a 80 de ani de existenta a CNR-CME, de catre Calin-Andrei Mihaileanu, care vreme de 30 de ani a fost secretarul general al acestei Asociatii, contribuind in modul cel mai activ la promovarea energeticii romanesti si a specialistilor sai la nivel mondial. Dupa retragerea sa din activitate, destinele CNR-CME au fost preluate, succesiv, de domnii Mihai Pop, Jean Constantinescu, Vasile Rugina si Gheorghe Balan, fiecare aducandu-si o meritorie contributie la dezvoltarea si consolidarea Asociatiei si la recunoasterea ei pe plan mondial drept una din cele mai active si mai bine organizate asociatii profesionale din lume. Trebuie sa subliniem sprijinul moral si financiar pe care Ministerul Energiei, (sub toate denumirile avute pe parcursul istoriei sale din 1924 pana in 1990), devenit ulterior RENEL l-a acordat CNR-CME pana in anul 1997 cand organizatia si-a luat soarta in maini, actionand pentru dobandirea independentei si personalitatii juridice, devenind o organizatie neguvernamentala cu scop nelucrativ, partener strategic pentru alte organizatii, asociatii si fundatii in domeniul energiei si al mediului din Romania. Pe baza schitei de cuprins prezentata in anul 2011 de regretatul inginer si reporter de stiinta Mihai Olteneanu, autorii monografiei au inceput anevoioasa dar placuta munca de cercetare, cautare, strangere si selectare de informatii, documentatii si documente pentru a oferi cititorilor un volum cat mai cuprinzator de informare privind activitatea CNR-CME in cei 90 de ani de fiintare. Volumul este structurat in patru parti care cuprind cateva repere istorice ale Consiliului Mondial al Energiei (ce includ si momentele de inceput ale Comitetului National Roman), activitatile organizate si derulate de CNR-CME, actele normative si de reglementare privind functionarea asociatiei si, in final, amintiri cu si despre unele din personalitatile marcante cu rol activ in viata CNR-CME si ai domeniului energie-mediu, in ansamblul sau. Autorii au grupat, in prima parte, momentele de inceput si de zbucium ale CME, ca organizatie integratoare si ale CNR, ca membru constitutiv. In limita surselor de documentare ramase sau accesibile, in partea a doua au fost inscrise (nu suficient de exhaustiv cum poate ar fi fost de interes) actiunile directe intreprinse de CNR-CME, cu teme dezbatute, vorbitori, participanti, concluzii, recomandari. Inscrierea nominativa precum si imaginea fotografica a multor vorbitori si/sau organizatori speram sa aiba in ochii cititorului si rolul de nostalgic remember. Partea a treia si-a propus sa stranga, pe de o parte, o serie de acte normative de formare si functionare, iar pe de alta parte o grupare selectiva de documente (din peste douazeci) de organizare si functionare proprii ale asociatiei, precum si cateva distinctii obtinute in cursul anilor. In fine, autorii s-au gandit sa inscrie in partea a patra, si ultima, o serie de informatii despre oamenii care au insemnat „ceva” pentru sectorul de energie-mediu din Romania, dar si pentru viata zbuciumata si intensa activitate a Asociatiei Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei. * * * La prima intalnire de constituire a asociatiei mondiale a energiei de la Wembley-Londra 1924, Romania, prin cei doi reprezentanti ai sai (eminentii specialisti romani Constantin Busila si Constantin I. Budeanu) s-a inscris ca membru fondator al asociatiei Consiliul Mondial al Energiei numit la inceput Conferinta Mondiala a Energiei. Intorsi in tara, C. Busila si C.I. Budeanu au prezentat guvernului liberal al vremii rezultatele intalnirii, scopurile si modul de implicare al organizatiilor profesionale in sprijinul administratiei centrale pentru dezvoltarea pe plan national a tuturor formelor de energie, in stransa colaborare cu eforturile din tarile participante, in scopul implementarii unitare a celor mai noi cuceriri tehnico-ingineresti din domeniu si al cercetarii aplicate, in ideea dezvoltarii unor sisteme energetice locale si interconectabile. Profitand de nou aparuta „Lege pentru persoanele juridice, asociatiuni si fundatiuni” (Legea nr. 21 publicata in M.Of. nr. 027 din 02/06/1924 – Legea Marzescu; vezi partea III), regele Ferdinand I a promulgat, in toamna anului 1924, propunerea legislativa de infiintare a „Asociatiunii profesionale romane pentru cooperare si cercetare in domeniile energiei si al industriei electrotehnice”. Asociatiunea nou infiintata nu avea personalitate juridica si functiona ca entitate voluntara pe langa structura guvernamentala care administra sectorul energiei electrice, si al gazelor naturale, dezvoltand colaborari cu sectoarele petrol, carbune, hidro, alte surse de energie. In ritm cu zbuciumul economico-politic al Romaniei, al Europei in ansamblul sau si al lumii in plan mai larg, activitatea noii Asociatiuni nu s-a putut manifesta plenar, si nici ca o structura organizata, cu programe proprii desprinse din nevoile la zi si de perspectiva ale dezvoltarii economice si material-spirituale ale societatii moderne. Criza economica mondiala de la sfarsitul deceniului al treilea-inceputul deceniului al patrulea al veacului al XX-lea si-a pus o nefericita amprenta pe intreaga desfasurare a vietii oamenilor din tarile cuprinse de pecinginea curbelor de sacrificiu, galoparea spre in sus a volumului somajului, adancirea crizei materiale si mai ales morale. Pe acest fundal intunecat si-au inceput cresterea tendintele revansarde si de largire a „spatiului vital” ce au culminat cu declansarea si desfasurarea tragicului razboi al doilea mondial. Persoane de elita din mediul universitar si al cercetarii aplicate de la noi si de aiurea nu au incetat, insa, nici in aceste conditii sa scormoneasca ideatic prezentul si viitorul energiei, vazand in acest domeniu al tehnicii si al resurselor izvorul dezvoltarii tuturor celorlalte domenii ale vietii, atat a celei materiale, cat si a celei spirituale. Dupa schimbarea radicala a principiilor de proprietate, precum si a modului de productie, incepand cu 1948-1949 Romania a trecut la un sistem „planic-proportional” de dezvoltare, energiei fiindu-i alocat locul principal de asigurare a suportului dezvoltarii de orice forma. Astfel, dupa crearea Consiliului Economic de Ajutor Reciproc (CAER) al statelor apartinatoare si/sau dependente de blocul sovietic, Romania a actionat activ in structurile tehnice si stiintifice ale acestui Consiliu, mentinandu-si totodata participarea la structurile de lucru ale CME si, respectiv, CIGRE (fondat in 1926 la care, ca si in cazul CME, Romania este, de asemenea, membru fondator prin acelasi neobosit Constantin Busila). Incepand cu anul 1980 in care devenise clar falimentul industrializarii si al colectivizarii, fara respectarea principiilor si legitatilor obiective, al unei economii scapate de sub control si de sub spectrul rationalului, Romania a trecut la constructia unor obiective industriale megalomanice si energofage, fara a se tine cont de existenta sau nonexistenta resurselor, fara a avea in vedere decalajul tehnologiilor fata de lumea avansata si, lucru deloc de neglijat, al cerintelor de piata si al opiniilor specialistilor. In aceste conditii, colaborarea cu CME a inceput sa cunoasca serioase sincope: Comitetului National Roman nu i s-au mai alocat resursele financiare pentru plata cotizatiilor anuale la CME (legea de atunci interzicea platile in valuta pentru orice fel de actiuni de colaborare externa). Nici participarea individuala a specialistilor romani, membri ai CNR, nu mai era permisa si nici posibila, atat din lipsa resursei financiare, dar mai ales din pricina blocajului total al circulatiei ideilor si al persoanelor, cu toate ca Romania era cosemnatara a Actului Final de la Helsinki al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Toate cele expuse mai sus sugereaza, credem, o reala istorie cu suisuri si coborasuri, o istorie ce se intinde, iata, pe o perioada de aproape un secol. Acum, cand CNR-CME functioneaza ca o structura de larga respiratie in domeniul vast energie-mediu, a sosit momentul impartasirii in mod concis a intregii povesti urmarind mai multe tinte, intre care: – cinstirea memoriei inaintasilor gandirii sistemice in formarea si devenirea domeniului energie ca temelie pentru toate celelalte domenii ale vietii materiale si spirituale ale societatii; – oglindirea principiului ca ceea ce se face cu pasiune, cu simtul datoriei, al patriotismului si al dragostei fata de propria profesiune conduce, invariabil, la rezultate remarcabile; – oferirea contemporanilor nostri si a viitoarei generatii de specialisti a unui model superior de organizare si de integrare socio-profesionala la nivel competitiv. Prezenta lucrare se doreste a fi un generator de opinii si un semnal pentru forurile superioare de administrare a treburilor tarii si factorilor de decizie economici si politici ca nu trebuie sub nicio forma ignorata o structura de elita care aduna la „aceeasi masa” tot ce are tara, la un moment dat, mai performant in domeniul academic si cel al cercetarii, al productiei materiale si al orientarilor de piata si care, in orice moment, poate oferi solutii valoroase, ancorate in realitatea societatii romanesti si in progresele tehnologice existente pe plan mondial. * * * Volumul de fata este doar un inceput. Nu este complet, nu este perfect. Este tot ce am putut, cu greu, aduna si asambla intr-un concept unitar pe care sa-l prezentam cititorilor, ca momente edificatoare ale istoriei de nouazeci de ani de existenta a CNR-CME. Lasam bucuria si placerea generatiilor viitoare pentru a imbogati ca forma si/sau continut stradania noastra pe care v-o daruim cu caldura si sinceritate. Autorii