Stiinta si Ingineria Materialelor - Membri decedati

Pascu Doru-Romulus

Doru-Romulus Pascu

Prof.univ.asoc.dr.ing Doru-Romulus Pascu

Membru trecut în eternitate al secției Știința și Ingineria Materialelor

MEMBRU TRECUT ÎN ETERNITATE

Secretar Fliliala Timișoara

Știința și Ingineria Materialelor

09 decembrie 1946

Biografie

Doru Pascu, n. 09 decembrie 1946, Reşiţa, jud.Caraş-Severin.

După absolvirea liceului în Craiova, în anul 1966, a urmat cursurile Facultăţii de Metalurgie a Institutului Politehnic, Bucureşti, obţinând diploma de inginer în anul 1971.

În anul 1983 a susţinut teza de doctorat cu titlul: “Influenţa factorilor structurali asupra caracteristicilor tehnologice şi proprietăţilor mecanice ale oţelurilor slab aliate pentru construcţii sudate supuse tratamentelor termice post-sudare”.

A depus o bogata activitate ştiinţifică şi didactică:1971-1977 inginer, ISIM Timişoara,

1977-1992 – cercetător ştiinţific ( III, II ), ISIM Timişoara,

cadru didactic asociat la Facultatea de Mecanică, Universitatea Politehnica, Timişoara, asistent, sef de lucrări, conferenţiar asociat,

1992 – prezent- cercetător ştiinţific, gr. I, ISIM Timişoara, profesor asociat.

A predat cursuri de Calculul şi construcţia utilajului chimic (1983-2001), Cursuri de perfecţionare ingineri sudori europeni / internaţionali (EWE/IWE ), din anul 2002 până în prezent. În prezent este şef de secţie cercetare la ISIM Timişoara.

Alte activităţi: referent ştiinţific în cadrul Comisiilor de doctorat în domeniu; evaluator ANSTI- Bucureşti în domeniul materialelor metalice; expert codificat la nivel naţional şi internaţional (UNESCO, NATO, NABS); colaborator în cadrul programelor europene GROWTH, RIMAS, LEONARDO.

Are 18 cărţi, manuale, doc IIS / IIW si 83 de lucrări prezentate la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, 53 de lucrări publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, 10 brevete înregistrate şi 224 contacte de cercetare ştiinţifică.

Membru al următoarelor asociaţii: Asociaţia de sudură din România ( ASR ), Asociaţia de Tratamente Termice şi Ingineria Suprafeţelor ( ATTIS ), Asociaţia de Cercetare Multidisciplinară – Zona de Vest ( ACM-V ), Asociaţia Americană de Ingineria Materialelor ( ASME ).

Opera științifică

Activitatea didactică/profesională

Membru în societăți și organizații profesionale

Premii

Titluri și distincții

Pagina personală

Petrescu Nicolae

Nicolae Petrescu

Prof.univ.dr.ing Nicolae Petrescu

Membru trecut în eternitate al secției Știința și Ingineria Materialelor

MEMBRU TRECUT ÎN ETERNITATE

Știința și Ingineria Materialelor

25 aprilie 1930

Biografie

Nicolae Petrescu, n.25 aprilie 1930, Bucureşti.

Studii: Liceul Gheorghe Lazăr Sibiu (1949);

Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Metalurgie (1954);

Doctor inginer Institutul Politehnic Bucureşti (1971).

Specializări: Cehoslovacia 1959 Institutul de Fizică Tehnică al Academiei,

Germania 1960 Institutele Politehnice din Dresda şi Freiberg,

Italia 1968 şi 1969 Universitatea din Pavia şi Institutul Politehnic din Milano,

Belgia 1976 Universitatea Catolică din Louvain,

Franţa 1976 Institutele de cercetare Fontanay aux Roses şi Saclay,

Anglia 1976 Institutul de cercetări nucleare Harwell.

Afiliere profesională în cadrul institutelor de cercetare ale Academiei Române cercetător, cercetător principal, şef de laborator la Centrul de Cercetări Metalurgice, Institutul de Fizică, Centrul de Chimie Fizică (1953-1972).

Afiliere profesională în cadrul învăţământului superior la Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor:

asistent până în 1965,

lector din 1965,

conferenţiar din 1972,

profesor din 1977,

conducător de doctorat din 1978,

profesor consultant din 1997.

A predat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor cursurile: Metalurgia extractivă a metalelor neferoase, Elaborarea aliajelor neferose, Metalurgie nucleară, Combustibili nucleari, Acoperiri ale metalelor şi cursurile Ştiinta materialelor şi tehnologii speciale la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti şi la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine din UPB.

Cercetări: extractia şi rafinarea metalelor neferoase prin procedee pirometalurgice (Mg,Zn,Pb,Cu,Te,In,Bi,Sb) şi prin procedee hidrometalurgice (U,Cu,Zn,Mn,lantanide), cercetări privind sinteza compuşilor semiconductori (InSb, InAs, PbTe, Bi2Te3, Bi2Se3, Sb2Te3) şi studiul proprietăţilor acestora, cercetări pentru obţinerea de structuri amorfe şi nanocristaline în aliaje pe baza de Al, Cu, Fe, şi studiul compozitelor cu compuşi semiconductori, determinarea proprietăţilor fizico-chimice fundamentale ale topiturilor metalice (difuzie, viscozitate, densitate, putere termoelectrică), variaţia lor în domeniul de presolidificare şi studiul structurilor metastabile după solidificare, cercetări asupra formării de acoperiri metalice pe metale si aliaje prin difuzie din fază gazoasă şi prin procedee electrochimice catodice şi anodice cu Cr, V, Ti, Al, Mn, Zr, Ce, Si, Be, PbO pe suport din oţeluri, fonte, Al, Cu, Mo, Pb. Publicaţii 10 cărţi (tratate, monografii, cursuri), 122 articole publicate în reviste din ţară şi străinătate, numeroase contracte de cercetare.

Membru al Academiilor: membru al The New York Academy of Science SUA, membru corespondent al American Romanian Academy of Arts and Sciences SUA.

Premii: Premiul Academiei Române Gh. Spacu pe anul 1970.

Opera științifică

Activitatea didactică/profesională

Membru în societăți și organizații profesionale

Premii

Titluri și distincții

Pagina personală

Oprea Florea

Florea Oprea

Prof.univ.dr.doc Florea Oprea

Membru trecut în eternitate al secției Știința și Ingineria Materialelor

MEMBRU TRECUT ÎN ETERNITATE

Știința și Ingineria Materialelor

15 octombrie 1926

Biografie

Florea Oprea, n.15 octombrie 1926, Buftea-Buciumeni, S.A.Ilfov.

Absolvă liceul in Bucuresti(1946) şi urmează cursurile Institutului Politehnic Bucureşti obţinând diploma de inginer in 1951.

In 1960 a susțţinut teza de doctorat ”Cercetări privind mecanismul şi cinetica reducerii cu hidrogen la temperaturi joase a oxizilor unor metale neferoase”.

A depus o bogată activitate ştiinţifică şi didactică: 1950-1952-Asistent;

1953-1960-şef lucrări;

1960-1967-Conferenţiar;

1967-2002-Profesor;

2002-2006-Profesor consultant.

A predat cursuri de Teoria proceselor metalurgice, Metalurgia metalelor neferoase, Bazele teoretice ale metalurgiei extractive, Introducere în termodinamica materialelor, Mecanisme şi procese privind coroziunea materialelor metalice,Tehnologia materialelor, Vidul în metalurgie, Noţiuni de ingineria materialelor.

Funcţii deţinute: 1953 – 1967 – Prodecan;

1967 – 1980 – Decan;

1981 – 2002 – Rector;

2002 – 2006 – Director Centru de Cercetare Şcoala Academică de Ştiinţa Materialelor.

Din anul 1966 este conducător de doctoranzi, până în prezent absolvind un număr de 25 doctoranzi, fiind în curs de finalizare încă 10 doctorate.

A desfăşurat o intensă muncă ştiinţifică în domenii ca: echilibrele fizico-chimice;transferul de masă şi energie în sistemele eterogene din metalurgie; termodinamica şi cinematica proceselor din sistemele metalice şi oxidice şi transformările de fază în sistemele pirometalurgice; materiale noi (materiala inteligente, compozite, nanomateriale) în industrie; mecanismul şi cinetica proceselor din hidro-electrometaurgie; optimizarea proceselor de obţinere a produselor metalice cu caracteristici tehnologice performante.

Lucrări de specialitate publicate: Teoria proceselor metalurgice (3ediţii în română şi 2 ediţii în spaniolă, în Venezuela);Metalurgia metalelor neferoase (1962);Bazele teoretice ale metalurgiei extractive (1967); Metalurgiile elementelor însoţitoare ale metalelor neferoase uzuale (1968); Procedee speciale în metalurgia metalelor neferoase (1975), editată şi în limba spaniolă în Venezuela; Tehnica experimentală a proceselor metalurgice ( 1977),Introducere în termodinamica materialelor, vol. I ( 1998); Mecanisme şi procese privind coroziunea materialelor metalice (2000);Introducere în termodinamica materialelor, vol. II, 2000; Introducere în termodinamica materialelor, vol. III, 2003; Tehnologia materialelor – Partea I. Elaborarea unor metale şi aliaje neferoase, 2004. In cele peste 250 de lucrări prezentate la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, cele peste 50 de lucrări publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate , şi cele 17 brevete inregistrate au abordat teme ca : teoria şi tehnologia proceselor din metalurgia extractivă; fundamentarea ştiinţifică a proceselor fizico-chimice care au loc la extracţia şi purificarea metalelor şi a unor noi aliaje pe bază de metale grele, uşoare şi rare.

Distincţii: Doctor Honoris Causa. Membru al următoarelor asociaţii:Membru Titular al Academiei Româno-franceze de metalurgie;Membru Titular al Academiei de Ştiinţe din New-York;Membru Titular al Academiei Româno-Americane; Menbru al Societăţii Române de Metalurgie;Membru al colegiului onorific de redacţie al revistei Metalurgia; Membru ASM şi TMS.

Opera științifică

Activitatea didactică/profesională

Membru în societăți și organizații profesionale

Premii

Titluri și distincții

Pagina personală

Ștefănescu Ioan

Ioan Ștefănescu

Prof.univ.dr.ing Ioan Ștefănescu

Membru trecut în eternitate al secției Știința și Ingineria Materialelor

MEMBRU TRECUT ÎN ETERNITATE

Știința și Ingineria Materialelor

17 noiembrie 1948

Biografie

Anul, luna, ziua şi locul naşterii: 1948, noiembrie, 17, Tarnaveni, Mures;

Starea civilă: căsătorit, un copil;

Domiciliul: Rm. Valcea, jud. Valcea.

Pregătire şcolară, profesională şi ştiinţifică; atestate: 1971 Absolvent Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Fizica; 1973 Curs specializare in distilare izotopica sub vid – Institutul Politehnic Varsovia; 1981 Curs postuniversitar de Inginerie Economica – Metode si tehnici moderne de crestere a eficientei economice a intreprinderilor – Bucuresti; 1994 Curs de instruire si perfectionare manageriala in specificul activitatii de cercetare – MCT – Directia Generala Management si Informatizare; 1994 Atestat in functia de cercetator stiintific principal I; 1998 Titlul de Doctor in Fizica acordat de Institutul de Fizica Atomica Bucuresti pentru lucrarea „Contributii asupra comportarii procesului de schimb izotopic apa-hidrogen sulfurat in tehnologia de separare a apei grele”; conducator de doctorat Acad. Marius Peculea; 2001 Atestat profesor universitar Universitatea Pitesti; 2012 Curs „Implementarea sistemului de control managerial”, ICSI Rm. Valcea

Specializari si titluri stiintifice: Profesor universitar la Universitatea din Pitesti, 2001 Cercetator stiintific principal gradul I, 1994; Doctor in fizica, specializarea fizica nucleara, 1998;  Presedintele Comisiei 10: Stiinte de baza, Umaniste si Socio Economice din cadrul Colegiului Consultativ pentru Cercetare si Inovare al MEC, din 2003 Membru in Comisia 11: Comisia pentru Evaluarea, Atestarea şi Acreditarea Instituţiilor şi Unităţilor de Cercetare Dezvoltare Membru in Comisia de Fizica a Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare pentru confirmarea titlurilor de profesor universitar, conferentiar universitar, cercetator stiintific gradul I si gradul II, 2006; Membru al Academiei Europene pentru Stiinta si Arta, Austria Membru in diverse Comisii, Consilii, Consilii de Administratie si Comitete din domeniu 15 Brevete si 12 cereri de brevetare 35 Medalii de Aur la Saloanele Internationale de Inventica; 9 Medalii de argint la Saloanele Internationale de Inventica; 5 Medalii de Bronz la saloanele Internationale de Inventica; 19 Premii speciale la saloanele Internationale de Inventica

Functii profesionale si locuri de munca: 1971 – 1985 – Fizician, cercetare laborator, INC DTCI ICSI (Uzina”G”) Rm. Valcea; 1985 – 1993 – Sef Atelier; instalatie separari izotopice, INC DTCI ICSI Rm. Valcea ; iulie 1993 – feb. 1994 – Director Tehnic, INC DTCI ICSI Rm. Valcea; martie 1994 – prezent – Director General, INC DTCI ICSI Rm. Valcea

Activitatea profesionala Concretizarea cunostintelor si experientei in activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica a fost realizata in principal prin: coordonarea activitatii de cercetare in domeniul tehnologiei hidrogenului si a pilelor de combustie, initierea Platformei Nationale si a Centrului National de Hidrogen si Pile de Combustie; cercetare stiintifica si proiectare tehnologica in domeniul separarii izotopilor hidrogenului (apa grea, deuteriu, tritiu, oxigen-18); dezvoltarea metodelor si a tehnicii de analiza a izotopilor;  dezvoltarea domeniului de aplicabilitate a tehnologiilor de separare izotopica pentru obtinerea unor noi produse (ex. apa saracita in deuteriu) cu utilizare in domeniul medical;  asistenta tehnica, expertize la instalatiile de separare a apei grele ROMAG si CNE Cernavoda; indrumare stiintifica: coordonator programe de cercetare stiintifica la nivel national, coordonator programe de cercetare ale institutiilor de cercetare; recenzii stiintifice: teze de doctorat, contracte de cercetare, conferinte si congrese internationale; organizarea de conferinte, simpozioane si alte manifestari stiintifice cu participare internationala; 71 de lucrari publicate in reviste straine de specialitate, 81 de lucrari prezentate in reviste interne de specialitate, 59 de lucrari prezentate la conferinte internationale in strainatate, peste 100 de lucrari prezentate la conferinte interne si internationale in tara; 41 de lucrari publicate in jurnale cotate ISI si 5 in baze de date indexate.

Opera științifică

Activitatea didactică/profesională

Membru în societăți și organizații profesionale

Premii

Titluri și distincții

Pagina personală

Ilca Ioan

Ion Ilca

Prof.univ.dr.ing Ioan Ilca

Membru trecut în eternitate al secției Știința și Ingineria Materialelor

MEMBRU TRECUT ÎN ETERNITATE

Știința și Ingineria Materialelor

17 septembrie 1933

Biografie

Ioan Ilca: n. 17 septembrie 1933, Ghelari, Hunedoara;

Absolvent a Inst. Politehnic din Harkov, Ucraina (1957), specialitatea utilaj mecanic pentru uzinele metalurgice;

Doctor inginer (1964 la Inst. de Oţel şi Aliaje din Moscova), cu teza Cercetarea procesului de laminare longitudinală asimetrică.

După facultate, desfăşoară activitate tehnologică ca inginer principal în Sectorul Laminoare la Combinatul din Hunedoara (1957-1961).

În urma unui concurs la Ministerul Învăţământului (1961) este admis la doctorantură cu frecvenţă în străinătate (1961-1964).

După doctorantură lucrează în cercetare ştiinţifică la Centrul de Cercetări şi Calculatoare al Centralei Industriale Hunedoara (1964-1971).

Trece în învăţământul superior conferenţiar la Institutul Politehnic “Traian Vuia” Timişoara (1971-1977) şi profesor (1977-2003).

Din 2003 este profesor consultant la Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Inginerie Hunedoara.

În activitatea tehnologică, de cercetare şi învăţământ superior, a efectuat numeroase studii şi cercetări, fiind iniţiator şi conducător a 45 contracte de cercetare şi optimizare a tehnologiilor de prelucrare plastică prin laminare, forjare, matriţare a oţelurilor şi aliajelor speciale.

Tot în acest domeniu a publicat peste 160 de lucrări în ţară şi străinătate, este autor a 10 cărţi de specialitate, 16 inovaţii şi invenţii aplicate în practică, precum şi 4 tehnologii industriale şi produse noi.

Este conducător de doctorat şi membru în mai multe organisme profesional-ştiinţifice din ţară şi străinătate.