Liviu Brîndeu
Prof.univ.em.dr.ing.
Membru trecut în eternitate al secției Mecanică Tehnică
MEMBRU TRECUT ÎN ETERNITATE
Mecanică Tehnică
11 aprilie 1934
Biografie
Biografie
- S-a născut la 11 aprilie 1934 în Zalău, județul Sălaj, a urmat Liceul C. D. Loga din Timișoara, Institutul Politehnic Timișoara, Facultatea de Mecanică (1951-1956) și Universitatea din Timișoara, Facultatea de Matematică (1953-1958).
- A obținut titlul științific de doctor inginer (1970) cu lucrarea ”Contribuţii privind studiul mişcărilor periodice ale sistemelor vibropercutante”;
- Funcții tehnice, didactice, de cercetare și de conducere îndeplinite: asistent (1956-1960), șef lucrări,(1960-1969), conferențiar (1969-1976) la Institutul Politehnic Timișoara), profesor universitar (1976-2004), Universitatea „Politehnica” Timișoara și conducător de doctorat(1990-2006) în domeniul ”Mecanică tehnică și vibrații mecanice”, profesor consultant (2004-2006) la catedra de Mecanică și Vibrații din Universitatea Politehnica din Timișoara. decanul Facultăţii de Mecanică Agricolă , șeful Catedrei de Mecanică (1996-2000), director al Centrului de Cercetare Vibropercuţii și Vibraţii Mecanice.
- În activitatea didactică la Institutul Politehnic Timișoara, unde a predat cursuri de Mecanică, Vibrații mecanice, Sisteme vibropercutante respectiv Dinamica autovehiculelor, a urmărit orientarea studenților spre rezolvarea problemelor inginerești specifice domeniilor facultăților de Mecanică și de Mecanică Agricolă unde a fost titular de curs.
- Principalele realizări în domeniul cercetării ştiinţifice pe care le-a iniţiat sunt: distribuţia centrelor de percuţie în mişcarea de rotaţie a corpului ,introducerea funcţiei legăturii unilaterale echivalentă cuplei percutante , dinamica sistemelor vibropercutante, folosirea ecuaţiilor lui Lagrange în studiul sistemelor vibropercutante , transformata operaţională Laplace în studiul mişcării sistemelor vibropercutante, formularea şi dezvoltarea unei metode directe pentru stabilirea condiţiilor de stabilitate a mişcării sistemelor vibropercutante, vibraţii neliniare la prelucrările prin aşchiere, conţinutul de energie şi frecvenţă ale zgomotelor inimii, impedanţa Mecanică în studiul vibraţiilor forţate, modele reologice ale corpului supus acţiunii vibraţiilor, analiza cinematică şi dinamică a mecanismelor vătală de la maşini de ţesut, calculul organelor de lucru ale morilor cu ciocane.
- A fost cooptat membru în următoarele organizaţii profesional-ştiinţifice: European Mechanics Society (EUROMECH), European Acoustics Association (EAA), International Institute of Noise Control Engineering (INCE), Comisia de Acustică a Academiei Române și a fost membru fondator la Societatea Română de Acustică (SRA), Societatea Română de Mecanică Teoretică şi Aplicată (SRMTA).
- Printr-o muncă susţinută a reuşit să se specializeze în domeniul mecanicii aplicate şi să obţină rezultate deosebite, cuprinse în cele 337 lucrări elaborate şi publicate în reviste ştiinţifice şi în lucrările unor sesiuni de comunicări ştiinţifice interne sau internaţionale. Aceste lucrări, din care la 42 a fost unic autor, s-au bucurat de aprecieri favorabile în revistele prin referate din specialitate. Majoritatea lucrărilor s-au axat pe probleme de ciocniri, vibraţii şi vibropercuţii, precum şi pe aplicaţiile lor practice
- A coordonat publicarea a 21 de tratate, manuale si culegeri, dintre care câteva ca unic autor: Vibrații mecanice (1993), Vibrații și vibropercuții. Bazele Mecanicii vibrațiilor și vibropercuțiilor (2001) și Vibrații și vibropercuții, Metode și dezvoltări analitice (2005). Pe baza numeroaselor cercetări efectuate şi a rezultatelor obţinute împreună cu profesorul Gheorghe Silaş, a elaborat monografia „Sisteme Vibropercutante” (1986) ce cuprinde principalele aspecte teoretice şi aplicative ale domeniului, precum şi rezultate ale cercetărilor proprii. Preocupările din domeniul ciocnirilor şi vibropercuţiilor au fost completate şi prin participarea la traducerea şi prelucrarea materialului cuprins în manualul „ȘOCURI SI VIBRAȚII”(1968).
- A fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (1998-2006), Activitatea sa didactică şi ştiinţifică a fost apreciată, fiind premiat cu: Premiul Ministerului Educaţiei Învăţământului (1966), Premiul “Traian Vuia” al Academiei Române (1986).
- Profesorul Liviu Brândeu a decedat la 21 februarie 2006 și a fost înmormântat în cimitirul din Lugoj.