Iulian Popescu, n. 24 august 1939, com. Licurici, jud. Gorj.

Studii:

1947-1951 – Şcoala primară Licurici,

1951-1953 – Şcoala elementară Tg. Cărbuneşti,

1953-1956 – Liceul „Tudor Vladimirescu” – Tg. Jiu,

1956-1961 – Facultatea de Mecanică, Secţia TCM, Institutul Politehnic Cluj.

În 1970 susţine teza de doctorat cu titlul „Contribuţii la stabilirea tehnologiei optime de prelucrare a aliajelor de aluminiu pe strunguri automate” la Institutul Politehnic Bucureşti.

În perioada 1961-1968 a lucrat la „Electroputere” Craiova, la Fabrica de Aparataj, unde s-a ocupat de maşini-unelte automate şi a participat la proiectarea noii fabrici de aparataj. S-a ocupat cu procurarea utilajelor pentru această fabrică şi de punerea lor în funcţiune.

Din 1968 lucrează la Universitatea din Craiova, iniţial la Facultatea de Electrotehnică, apoi la Facultatea de Mecanică, la a cărei înfiinţare şi dezvoltare a contribuit, fiind şi primul decan al acestei facultăţi.

A fost şef de catedră, decan, secretar ştiinţific al Senatului Universităţii.

Didactic, a parcurs toate treptele, ajungând profesor universitar în 1978.

Din 1990 este conducător de doctorat în specialitatea Mecanisme.

În 1997 a primit titlul de profesor universitar emerit.

A publicat peste 300 articole ştiinţifice în reviste de specialitate sau în volumele unor simpozioane naţionale şi internaţionale, din ţară şi din străinătate, a susţinut lucrări ştiinţifice la diferite manifestării ştiinţifice, a ţinut numeroase expuneri la radio şi a avut multe contracte de cercetare ştiinţifică.

A publicat 47 cărţi, tratate, cursuri universitare, îndrumare de laborator şi de proiect, dintre care menţionăm: – la Editura Tehnică Bucureşti: Folosirea raţională a tarozilor şi filierelor (1966); Aşchierea aliajelor de aluminiu (1974); Mecanisme ingenioase folosite de-a lungul timpului în tehnica populară românească, (1982); – la Editura „Scrisul românesc” Craiova: Filetarea (1973); Proiectarea mecanismelor plane (1977); Optimizarea procesului de aşchiere (1987); – la Reprografia Universităţii din Craiova: Organe de maşini şi mecanisme (1971); Mecanisme, analiza matricială (1977); Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor (2 vol.) (1981); Probleme de mecanisme (1989); Mecanisme, teorie şi aplicaţii (1991); Teoria aşchierii (1994); Prelucrarea pe maşini-unelte (1995); Mecanisme (2 vol.) (1995); Optimizarea tehnologică (1998); Mecanisme – Noi algoritmi şi programe (1997); – la Editura Sitech Craiova: Mecanisme biologice, în colaborare (1997); Cercetări privind aşchierea oţelurilor şi a fontelor (1998); Cercetări privind aşchierea materialelor neferoase şi a nemetalelor (1998), Din istoria tehnicii (6 volume), 2002 etc.

Este decorat cu Ordinul „Meritul Ştiinţific” clasa a III-a (1979).

Este membru în Comitetul Naţional al Comisiei Române de Teoria Mecanismelor şi a Maşinilor, afiliată la IFTOMM, fiind preşedintele Filialei Craiova.

Din 1998 este membru al comisiei internaţionale a IFTOMM de Istoria Mecanismelor. Este creator al unei şcoli naţionale de mecanisme biologice, formând un nucleu de cercetători în acest domeniu, din doctoranzii şi doctorii pe care i-a condus sau îi conduce, elaborând împreună şi teme de cercetare finanţate de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei.

Contribuţii deosebite: sinteza structurală a mecanismelor pe baza inventicii, modelarea mecanismelor pe calculator, studierea mecanismelor biologice, relaţii noi la aşchiere, optimizarea procesului de aşchiere, istoria tehnicii. Are şi preocupări literare.