Ȋn urmă cu peste 23 de secole, Aristotel afirma că „toți cei care au meditat asupra artei guvernării omenirii sunt convinṣi că soarta imperiilor depinde de educația tinerilor“. Parafrazându-l, putem spune că „cei care au meditat asupra industriei și industrializării unor țări sunt convinși că soarta acestora depinde de educația tehnică a tinerilor și de existenṭa inginerilor“.
Experienṭa postbelică a arătat că implementarea unor tehnologii moderne ĩn ṭări lipsite de personal tehnic calificat nu a dus la dezvoltare. Ȋn schimb, acolo unde s-a acordat o mare importanță formării inginerilor și educației, ĩn general, economia țării a evoluat continuu. Este limpede că o țară care nu are școala industriei este condamnată la „analfabetism tehnic“ ṣi la stagnare economică.
Exemple grăitoare le găsim ĩn țări din Asia. Ȋn Singapore, Hong Kong, Taiwan și Coreea de Sud, prin dezvoltare industrială și investiții masive ĩn educație, prin reforme ȋn ȋnvățământ și ĩn cercetare, s-a ajuns la mari salturi economice. De exemplu, Coreea de Sud ṣi-a redus continuu decalajele trecând, relativ rapid, de la țară subdezvoltată, ĩn curs de dezvoltare, emergentă, până la țară dezvoltată. Ȋn 1960, produsul intern brut al Coreei de Sud era o zecime din cel al României, ĩn 1980 a ajuns egal cu acesta, iar ĩn 1995 a devenit de zece ori mai mare decât al României. Acest decalaj va crește ĩn defavoarea României dacă nu se va reduce până la anulare numărul de elevi aflaṭi sub pragul alfabetizării știinṭifice și tehnice. Or, pregatirea tehnică o pot face profesorii-ingineri, iar valoarea acestora depinde de valoarea universitarilor formatori de ingineri. De aceea, la evaluarea formatorilor de ingineri trebuie să fie considerate atât latura inginerească, cât și cea științifică a activității profesionale. ….
– V.V. Jinescu, „Ingineria mecanică ṣi creația tehnică ĩn profilul mecanic ĩn Universitatea Politehnica din Bucureṣti” (1818 – 2018), Editura AGIR, Bucureṣti, 2022.