Viata si activitatile in mari aglomeratii urbane. Bucuresti, prezent si viitor.

Lucrarile editiei a VII-a a conferintei anuale ``Zilele Academice ale A.S.T.R.``, Bucuresti, 11-12 octombrie 2012.

CUPRINS:

EDITORIAL
Mihai Mihaita - Comunitati durabile. Oportunitatile prezentului si nevoile generatiilor viitoare

Sesiunea A. LUCRARI IN PLEN

Chiriac AVADANEI - Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte

Gheorghe BUZULOIU - Imbunatatirea conexiunilor actuale dintre autostrada Bucuresti - Constanta si Municipiul Bucuresti

Mihaela Hermina NEGULESCU - Cateva repere pentru organizarea intermodalitatii in orasul Bucuresti

Dan CONSTANTINESCU - Energy configuration of buildings (ECB) from concept to implementation

Florin Teodor TANASESCU - Transportul electric urban in marile aglomerari urbane. Prezent si perspective

Aureliu LECA - Consideratii privind sistemul de alimentare centralizata cu energie termica al Municipiului Bucuresti

Mircea EREMIA, Lucian TOMA - Catre orasele inteligente ale viitorului - “Smart Cities”

Sesiunea B. STRUCTURI SPATIALE. MEDIUL ECOLOGIC.

F. MUNTEANU, D. ZUGRAVESCU - Planeta Pamant - Planeta Vie. Asupra unei stiinte a intregului Pamant

Horea SANDI - A mandatory component of development strategies: disaster prevention/mitigation

F. MUNTEANU, D. ZUGRAVESCU, C. UDRISTE - Evaluarea microseismica a unei zone cu activitate antropica ridicata. Implicatii in validarea modelului ortofizic

Gabriela Maria ATANASIU, Ana-Maria TOMA - On seismic vulnerability evaluation in dense Urban Residential Areas using Spatial Information System SIS

Emil-Sever GEORGESCU, Daniela DOBRE, Claudiu Sorin DRAGOMIR - Securitatea seismica a vietii urbane in Bucuresti: de la istorie si concepte la programe si aplicatii practice

F. MUNTEANU, D. ZUGRAVESCU, C. UDRISTE - Sistem inteligent de monitorizare multiparametrica a unei zone seismogene

Dan STEMATIU, Dan TEODORESCU - Raul Dambovita in Bucuresti - Sistemul de aparare impotriva inundatiilor

Catalin SARBU, Arii metropolitane in Romania - premise privind insertia in teritoriul national si european

Victor DAVIDOVICI - Redevelopment of the MacDonald warehouse

Serban RAICU, Dorinela COSTESCU, Doru OBADA - Asupra configurarii spatiului logistic cu centre de distributie urbana

Ioan CUNCEV -Approaching the Urban Mobility by Category Theory

Mihaela POPA, Ioan CUNCEV - Canalul Bucuresti-Dunare: interactiune intre transportul de marfuri regional/ international si cel metropolitan

Cristina STEFANICA, Anamaria ILIE - Corelatii intre marimea si structura oraselor si nevoia de mobilitate

Eugenia Alina ROMAN - Jonctiuni intre moduri si tehnologii de transport

Angelica STAN,- Cresterea conectivitatii urbane in zonele adiacente intrarilor rutiere in oras

Vasile DRAGU, Vlad Catalin ROMAN - Aspecte specifice ale calitatii in transporturile publice urbane

Eugen ROSCA, Stefan BURCIU, Aura RUSCA - Eficientizarea mijloacelor si a tehnologiilor de colectare a deseurilor reciclabile sub aspectul transportului rutier

Sesiunea C. AMENAJARI TEHNICE

Vlad ENACHE, Stoian PETRESCU - Algoritm local pentru optimizarea costului retelelor arborescente de conducte

Dumitru ION , Culita GRAUR - Consideratii privind modernizarea retelei de apa a metroului din Bucuresti

Anton ANTON, Mihai SERCAIANU - Cetatean-senzor un concept modern in dezvoltarea companiilor municipale

Cornel BIANCHI, Ana-Maria BIANCHI, Mihai HUSCH, Camelia BURLACU - Securitatea si estetica mediului luminos urban din Bucuresti - o necesitate actuala

Eugen POP, Victor CROITORU - Platforma de Comunicatii Mobile e-Business

Polidor BRATU, Gabriela MINDU, Ovidiu VASILE, Ana GHEORGHE, Calin ANDRONE - Poluarea prin zgomote si vibratii provenite din transportul terestru si lucrarile de constructii in spatii urbane

Marius MINEA, Corneliu Mihail ALEXANDRESCU - Platforma integrata pentru managementul eficient al calatoriei in orase europene - solutie pentru cresterea mobilitatii urbane

Florea CHIRIAC, Liviu DRUGHEAN, Ioan BOIAN, Anica ILIE, Alexandru SERBAN, Ioan Silviu DOBOSI, Stefan DUNA, Gabriel NASTASE - Utilizarea agentilor naturali si a surselor de energie regenerabile si recuperabile in instalatiile frigorifice si de clima

Ioan STEFANESCU, Mihai VARLAM, Elena CARCADEA - Prospectii privind utilizarea energiilor regenerabile via hidrogen pentru un transport urban sustenabil

Octavian BOLOGA, Mihai CRENGANIS - The city of alternative energy

Corneliu BERBENTE, Sorin BERBENTE - Using the entropy production to evaluate the combustion efficiency of a gas mixture

Valerian CROITORESCU, Eugen NEGRUS - Cerinte si reglementari impuse automobilelor hibride electrice

Stefan VOLOACA, Gheorghe FRATILA - Cercetari privind influenta solicitarilor termice ale mecanismului de franare asupra sigurantei circulatiei

Nicolae VASILIU, Georgiana Claudia VASILIU, Daniela VASILIU, Petru-Cristinel IRIMIA - Modern developments of the hydraulic transmissions in automotive technology

N. I. TEODORESCU, M.-F. I. STEFANESCU - Reciclarea deseurilor din materiale plastice - Proprietati specifice referitoare la mediu

Emil SIMIU, Mihail IANCOVICI - Time-domain database-assisted design of tall, flexible structures for wind

Valeriu JINESCU, Vali-Ifigenia IORDACHESCU, Nicoleta TEODORESCU - Relatii pentru calculul tensiunilor critice ale structurilor mecanice cu fisuri

Dan PRECUPANU, Stefan OPREA, Codrin PRECUPANU - About the application of the finite difference method at the problem defined on the double conex domains

Serban RAICU, In loc de concluzii.

IN LOC DE CONCLUZII:

Cea de-a VII-a editie a Zilelor academice ale Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR), care s-a desfasurat la Bucuresti in zilele de 11 si 12 octombrie 2012, avand ca tema „Viata si activitatile in marile aglomeratii urbane. Bucuresti, prezent si viitor”, a prilejuit participantilor - ingineri, arhitecti, urbanisti, matematicieni, economisti - momente de meditatie asupra decalajului care pare sa se adanceasca, intre rezultatele obtinute in activitatile de cercetare-proiectare, pe de o parte, si modul in care acestea sunt transpuse in realitatile de care depind nazuintele cetatenilor de crestere a calitatii vietii urbane, pe de alta parte.

Solutiile si directiile de actiuni coerente care s-au desprins din aproape fiecare comunicare si din ansamblul acestora au relevat profesionalism, perseverenta, nelinisti creatoare, responsabilitate civica si deopotriva dezamagire fata de lipsa de interes a decidentilor de la diferite niveluri pentru ceea ce ar putea sa insemne un „mai bine” in actiunile antropice de transformare a spatiului geografic prin actiuni de amenajare intr-un teritoriu, ca un spatiu investit de o societate care desfasoara activitati diverse pentru a-si asigura nevoile de subzistenta.

La finalul manifestarii stiintifice organizate de ASTR, examinand aria larga a subiectelor tratate de catre cele 8 comunicari prezentate in plen si de cele 37 comunicari din cele doua sectiuni, s-a cristalizat opinia ca decidentii care n-au dat curs invitatiei noastre de a fi impreuna inca nu au constientizat cat de complex si de marcat de incertitudini este tabloul decizional al amenajarii si administrarii unui teritoriu. Pentru a intelege si a gestiona procesele specifice dintr-un teritoriu se cer examinate atent aspectele spatiale, demografice, sociale, economice si ecologice. Daca, dintre stiintele umane si sociale, in special geografia si economia furnizeaza aspecte calitative si metode de analiza ale vietii si activitatii dintr-un teritoriu, este clar ca stiintele ingineresti sunt chemate sa masoare, sa evalueze, sa modeleze diversele conjuncturi care stau la baza fundamen­tarii tehnice, financiare, economice a deciziilor strategico-tactice de amenajare a teritoriului in concordanta cu cerintele dezvoltarii durabile. Aceasta obliga la raportarea nevoilor actuale de viata si activitate ale populatiei la constrangerile privind finitatea spatiului si a resurselor.

Comunicarile prezentate in cadrul Zile­lor Academice pot fi incadrate in sase teme majore ale dezvoltarii durabile a teritoriului, si anume: populatia, modul de viata, structurile de organizare si procesele de gestiune, structurile spatiale, structurile tehnice si mediul ecologic, teme intre care, asa cum se remarca si din figura, sunt multiple inter­corelari.

Populatia practica un anume mod de viata reflectat sintetic prin calitatea vietii, structurile (ame­najarile) tehnice conditio­neaza modul de viata si produce consecinte ecologice; structurile (formele) spatiale depind de celelalte teme si reprezinta o sinteza caracteristica manifestata prin localizari ale resedintelor si ale obiectivelor socio-economice din care deriva fluxurile materiale, energetice si informationale care produc impacturi ecologice; structurile organizationale si procesele de gestiune sunt cele care conditioneaza formele spatiale, amenajarile tehnice si modul de viata, pentru ca ele sunt cele prin care se face simtita prezenta autoritatii jurisdictionale dintr-un teritoriu.

Dintre temele majore ale dezvoltarii durabile a teritoriului, cea referitoare la structurile spatiale si cea referitoare la amenajarile tehnice au fost cel mai bine reflectate de comunicarile prezentate. De altfel, aceasta rezulta si din denumirea celor doua sectiuni in care au fost grupate lucrarile - sectiunea „Structuri spatiale”, cu 23 comunicari si sectiunea „Amenajari tehnice”, cu 14 comunicari. Cele 8 comunicari din plen ar putea si ele sa fie atribuite uneia dintre cele doua teme ale dezvoltarii durabile care au dat numele sectiunilor.

Trebuie remarcat, insa, ca aceasta incadrare a comunicarilor, necesara pentru organizarea lucrarilor Conferintei, este in buna masura artificiala pentru ca din analiza continutului comunicarilor se degaja destul de frecvent caracterul pluridisciplinar cu accente interdisciplinare, de natura sistemica, al manierei integratoare in care autorii si-au conceput lucrarile. De aceea, putem conchide ca si celelalte patru teme ale dezvoltarii durabile a teritoriului si-au gasit reflectare in comunicarile participantilor, chiar daca in mai mica masura decat cele doua sectiuni/teme carora le-am atribuit comunicarile din cadrul Conferintei. Fara indoiala, insa, tema privind „Structuri organizationale si procese de gestiune” a fost cea mai putin reflectata. Simpla examinare a provenientei autorilor (unitati de invatamant superior, institute de cercetare, de proiectare, societati comerciale), la care se adauga absenta de la dezbateri a celor implicati in structurile organizationale si in procesele de gestiune de la nivelurile locale si centrale, confirma afirmatia anterioara.

In cele ce urmeaza nu-mi propun sa fac trimiteri la titlul lucrarilor si nici la autorii acestora (pe site-ul www.astr.ro este postat la „manifestari recente”, Programul Zilele Academice, editia VII, Bucuresti, 11 si 12 Octombrie 2012). Imi propun insa evidentierea catorva aspecte care, dupa opinia mea, se inscriu ca dominante ale modului in care comunicarile prezentate au servit tema conferintei, adica, in esenta, cresterea calitatii vietii urbane.

Intrucat amenajarea teritoriului se realizeaza prin retele si constructii, a fost firesc ca problematica acestora sa fie pregnanta. Toate infrastructurile tehnice ale societatii, de la cele ale constructiilor civile si industriale (alimentari cu apa, cu energie electrica, cu gaz, cu energie termica, evacuare ape uzate, iluminat public, transmisii de informatii) la cele ale transporturilor (rutier, pe sine - la suprafata si in subteran, pe apa, aerian, prin conducte), au facut obiectul studiilor ale caror concluzii le-am ascultat in prezentarile autorilor.

Unele dintre acestea s-au referit la proiecte complexe de mare anvergura (canalul Bucuresti - Dunare, de exemplu) sau la strategii de dezvoltare a capitalei, pana in 2035, sau la zona metropolitana ca arie de sustinere si influenta pentru Bucuresti. Din ansamblul comunicarilor care au vizat aceasta componenta strategica a amenajarii urbane s-a desprins o viziune comuna conform careia, indiferent de natura infrastructurilor tehnice (care presupune proceduri specifice de concepere, realizare si administrare), toate au acelasi rol - de solidarizare, sincronizare si organizare teritoriala. De aici, a rezultat necesitatea tratarii intr-o maniera unitara. Totodata, investitiile uriase pe care le presupun, ca si duratele mari de realizare si de viata, presupun implicarea autoritatii publice careia ii revine responsabilitatea dezvoltarii si administrarii in concordanta cu strategia de amenajare a teritoriului. Din pacate, s-a relevat ca, cel putin la nivelul municipiului Bucuresti, o asemenea viziune strategica a raportului diacronic sistem teritorial - retele pe orizonturi de timp convenabile lipseste !!

Aceasta inseamna ca in folosirea/rezervarea spatiului urban limitat, in corelarea amplasamentelor pentru resedinte, constructii edilitare, artere de circulatie si in prioritizarea alocarii resurselor financiare publice planeaza echivocul.

Tematica vulnerabilitatii si sigurantei retelelor infrastructurii si, in special, a constructiilor civice, s-a detasat prin frecventa cu care a fost relevata de inginerii constructori prezenti cu comunicari in cadrul Conferintei. Problematica tratata a vizat atat aspecte de calcul al structurilor de rezistenta pentru zone cu risc seismic ridicat sau pentru cladiri foarte inalte - pentru care trebuie luate in considerare, cu precadere, sarcinile datorate presiunii vantului -, cat si aspecte privind sistemele de aparare impotriva inundatiilor produse de cursurile de apa sau de incapacitatea retelelor de canalizare ale orasului de a evacua cu promptitudine apele pluviale rezultate din ploile abundente. Pe aceeasi linie, a protectiei impotriva dezastrelor naturale, trebuie amintite comunicarile care au vizat monitorizarea multiparametrica a unei zone seismogene sau cele care au vizat masurile de pregatire/educare a populatiei privind atitudini comportamentale menite sa limiteze urmarile unor seisme majore in arii dens populate.

Consecintele deciziilor privind amenajarea teritoriului si a spatiului urban in particular, exprimate sintetic prin forma, structura si dimensiunile orasului, sunt determinante pentru nevoile de mobilitate ale unei populatii numeroase concentrate intr-un perimetru restrans. Normele pentru activitatile antropice, statuate de cerintele dezvoltarii durabile exprimate sintetic prin indemnul „think globally, act localy”, au modificat principiile planificarii urbane. Toate cele sapte comunicari din cadrul Conferintei care au avut autori arhitecti si urbanisti, cadre didactice cu vasta experienta si, in cea mai mare parte, cu implicare in planificarea urbana au scos in evidenta aceste relativ noi orientari urbanistice - ale unui oras policentric, concentrat si corelat, care sa raspunda unei mobilitati durabile si care sa economiseasca energie. Inainte de a reveni la problema asigurarii nevoilor de mobilitate ale populatiei urbane, consemnam ca indeosebi configurarea energetica a cladirilor, riguros argumentata teoretic, si alimentarea centralizata cu energie termica au constituit temele unor comunicari primite cu interes de participanti.

Revenind la planificarea urbana si la legatura acesteia cu cerintele de deplasare, s-au facut referiri la modificarile conceptuale produse in ultimele decenii. Daca la nivelul anilor 1960 se recomanda „adaptarea orasului la automobil” (conceptie care, din pacate, s-a dovedit ca inca persista si in cateva dintre opiniile exprimate in comunicari !?), dupa 1990 s-a conturat necesitatea ca in aglomeratiile cu peste 100 000 de locuitori sa se includa in planurile de urbanism si planuri pentru deplasarile urbane. Orientarea principala a acestor planuri vizeaza diminuarea traficului de autoturisme prin dezvoltarea transporturilor colective, a modurilor „blande” de deplasare, a conexiunilor dintre deplasarile individuale si transportul in comun, a organizarii stationarilor, a transporturilor de marfuri in orase (organizate conform conceptelor tot mai larg asimilate ale logisticilor urbane).

Multe dintre comunicarile din cadrul Conferintei au fost consacrate acestei interdependente dintre planificarea urbana si planurile pentru deplasarile urbane. S-a desprins cu claritate ca solutiile pentru asigurarea mobilitatii durabile nu pot sa se limiteze la restructurarea ofertelor actuale de deplasare si transport. Forma, structura si dimensiunea orasului determina nevoia de deplasare „ex-ante”, inainte de confruntare cu oferta. In alti termeni, s-a relevat ca pentru atingerea obiectivelor de echilibru economic, social si ecologic se impune o noua paradigma, si anume cea a gestionarii complexitatii, a multi­dimensionalitatii, a interdependentei si interactionarii. Inovatia metodologica majora, care s-a desprins din mai multe comunicari, consta in promovarea unei tratari holistice a problemelor, a analizelor sistemice (analize spatiale, economice, demografice, sociologice, ecologice - reunite sistemic) si a strategiilor transversale. Intelegerea conexiunilor dintre urbanism/amenajarea teritoriului si mobilitatea „ex-ante” si, in continuare, dintre aceasta si mobilitatea „ex-post”, adica cea satisfacuta prin optiunile de deplasare, si oferta de transport este primordiala pentru orientarea decidentilor strategici.

Au fost exemplificate, la nivelul municipiului Bucuresti, consecintele lipsei de corelatii dintre urbanism si deplasare/transport, asa cum sunt resimtite in prezent in traficul rutier adesea supercongestionat.

Ca solutii pentru limitarea poluarii, a zgomotelor, vibratiilor si economisirea de energie au fost evidentiate valentele tractiunii electrice cu motoare asincrone pentru tramvaie si troleibuze, solutii argumentate de catre autorii comunicarilor (cercetatori stiintifici de la ICPE - SAERP) prin realizarile practice, aflate deja in exploatare curenta la regii de transport public urban (Bucuresti, Cluj, Iasi), realizari care includ si sistemele de comanda/control si monitorizare/diagnosticare a functionarii.

Aceiasi autori au aratat disponibilitatea de a continua cercetarea pentru a realiza in tara autobuze si troleibuze hibride, precum si autobuze electrice care, folosind supercondensatori, ar putea fi alimentate la capetele liniei sau/si in statiile din parcurs.

De altfel, imbunatatirea performantelor de functionare a mijloacelor de transport (propulsie - franare, sustentatie - ghidare, conducere - control) a facut obiectul si a altor comunicari in care au prevalat insa aspectele teoretice ale conceptiei de ansamblu si ale proiectarii unor componente.

Tot aici, trebuie sa remarcam si lucrarile consacrate imbunatatirii procedurilor de calcul al unor structuri mecanice cu ajutorul metodei diferentelor finite.

Problematica folosirii energiilor alternative pentru nevoile unui oras, ca si utilizarea energiilor regenerabile, via hidrogen, pentru un transport urban sustenabil s-au regasit si ele in comunicarile prezentate.

Si problemele reciclarii deseurilor din materiale plastice si cele ale unor logistici inverse (de recuperare) pentru produse electrice si electronice au fost tratate in cadrul Conferintei.

Din aceasta sumara rememorare a principalelor teme ale comunicarilor, dar, mai ales, din opiniile celor care au participat la lucrarile Conferintei reiese ca reuniunea stiintifica organizata de ASTR in zilele de 11 si 12 octombrie 2012 a demonstrat, o data in plus, ca specialistii romani au solutii pentru cresterea calitatii vietii din marile aglomeratii urbane. Acestia, „uitati” de decidentii politici, au pierdut doar ocazia, dar nu si capacitatea de a indeplini actiuni creatoare. Astazi, marginalizati, acesti specialisti, cunoscatori si continuatori ai operei inaintasilor, pot furniza solutii mai valoroase decat cei de pe alte meleaguri, la care s-a apelat cu precadere in ultimii ani pentru conceperea de strategii sau pentru realizarea unor proiecte de infrastructuri. In mod cert, daca ne-am raporta la istoria ingineriei din Romania si, in particular, la cea a realizarii infrastructurilor tehnice, am descoperi acea pleiada de ingineri romani care au proiectat si realizat remarcabil si alimentarile cu apa si retelele de canalizare si centralele electrice si liniile de transport al energiei si caile ferate si soselele si podurile si viaductele si tunelurile si porturile si statiile de cale ferata si aeroporturile si canalele de navigatie si barajele hidrocentralelor si silozurile si metroul bucurestean si inca, si inca, multe altele. Cei de astazi au demonstrat si in aceasta editie a Zilelor Academice ca se pot ridica la niveluri similare de performanta.

Un fiolosof contemporan spunea ca „in spatele oricarei civilizatii exista o viziune”. Viziunea inspira gandirea si actiunile, dandu-le un sens. In absenta acesteia, indivizi sau grupuri restranse transcend constrangerilor si aleg lupta pentru putere si supravietuire individuala. In loc sa-i lasam sa aleaga calea hedonismului civic, trebuie sa-i orientam catre coagularea unei societati civile care sa-i determine pe vremelnicii decidenti politici sa actioneze conform unei strategii concordante cu exigentele dezvoltarii durabile.

Pentru aceasta este nevoie sa revenim cu mai multe dezbateri pe tematica „vietii si activitatii in marile aglomeratii urbane”. In primul rand, pentru a stabili criterii, indicatori, pentru a realiza baze de date si a atribui responsabilitati de administrare a acestora. In acest caz, vom fi in masura sa comensuram dinamica efectelor actiunilor noastre conjugate pentru cresterea calitatii vietii.

Serban Raicu
Membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania