Discursuri si expuneri academice

PREFATA:

Expunerile orale pe anumite teme, in amfiteatrele universitare sau in alte spatii publice, atrag atentia asupra unor probleme doar momentan. Adeseori o parte a continutului expunerii si uneori chiar a sensului acesteia se pierde in „eter”, caci... ”verba volant”. Deoarece ceea ce este scris ramane, este recomandabila tiparirea acestor expuneri.

Asa m-am decis sa incredintez tiparului unele din discursurile si expunerile rostite in unele imprejurari, ca de exemplu: - discursul de receptie la Academia de Stiinte Tehnice din Romania; - discursurile de la acordarea titlurilor de Doctor honoris causa; - expunerea de la Sectia de Stiinte Tehnice a Academiei Romane si de la unele Conferinte. Fiind prezentate in diverse imprejurari si in ani diferiti, cateva idei se regasesc in doua-trei discursuri si/sau expuneri, tratate diferit.

Nepublicate, acele momente, ideile si gandurile care le-au insotit se sterg, pana la disparitie, din memoria celor ce le-au audiat. Dar si cei care nu au fost prezenti la asemenea evenimente au dreptul si uneori au chiar interesul de-a afla, cel putin cate ceva, din cele comunicate oral.

Iata inca un motiv, pe langa altele, de a face efortul sa pun in forma ceruta de tipar unele discursuri si expuneri de dupa anul 2000. Nu fac acest gest din orgoliu, ci din dorinta de-a impartasi, in scris, semenilor mei cate ceva din ceea ce am acumulat in spirit si din ceea ce am creat, in peste jumatate de veac de activitate universitara, pe care am facut-o cu daruire, responsabilitate si mai ales cu bucurie. Caci nu exista un mai mare dar decat acela de a avea o profesie pe care s-o faci bucurandu-te si daruind, zi de zi, celor tineri, invatatura si intelepciune. Profesia de universitar este poate cea mai grea dintre toate profesiile cunoscute. Adevaratul universitar este insotit de problemele profesiei in permanenta.

Responsabilitatea morala il insoteste pe universitar, caci el - universitarul - slefuieste inteligentele fiecarei generatii de studenti. Aceasta latura a manifestarii personalitatii universitarului este profunda si permanenta, indeosebi la cei care contribuie la formarea viitorilor ingineri, adevaratii creatori ai civilizatiei contemporane.

Despre ingineri, despre creatorii civilizatiei, despre unele creatii stiintifice de exceptie am facut prezentari orale in discursuri si expuneri publice. Unele dintre acestea fac obiectul acestui volum.

Atat in discursuri cat si in doua dintre expuneri am prezentat - fara falsa modestie - propriile-mi creatii, „Energonica” si noile principii si legi ale naturii cuprinse in acest domeniu, pe care le-am descoperit si enuntat.

In volumul al doilea al cartii „Eseuri rostite in amfiteatre”, Profesorul Mircea - Mihail Popovici scria: „Energonica marcheaza un drum nou in stiinta contemporana”, „consider ca abordarea subiectului este imperios necesara nu numai pentru studentii facultatilor tehnice ci pentru revolutia gandirii”.

In alta parte, in Revista de Chimie (50, 1999, p. 473) Profesorul universitar de Termodinamica Stoian Petrescu de la Politehnica din Bucuresti, referindu-se la unul din principiile energonicii si anume la principiul energiei critice a scris ca: „rezultatele obtinute au permis justificarea pe baze teoretice foarte riguroase si temeinice a numeroase formule care pana acum aveau doar o justificare empirica. Acesta reprezinta desigur un moment deosebit de important in dezvoltarea unei stiinte, ca aceea a comportarii materialelor, in trecerea de la o stiinta cvasiempirica la stadiul de fundamentare teoretica pe baza principiilor. In acest mod aceasta stiinta intra in categoria stiintelor construite ca axiomatic-deductive (de genul geometriei, mecanicii, termodinamicii, electromagnetismului”).

Sper ca aceste creatii sa devina instrument de lucru pentru generatiile de azi si din viitor. Sper, de asemenea, ca paginile acestui volum sa reprezinte un indemn pentru tineri in a-si alege pasionanta cariera de inginer.

 


CUPRINS:

DISCURSURI ACADEMICE 15

1. Elogiu ingineriei 17
1.1. Introducere 17
1.2. Inginerii 17
1.3. Unele realizari de seama ale inginerilor de-a lungul veacurilor 22
1.4. Raportul dintre stiinta „pura” si inginerie 24
1.5. Tehnica - domeniu al culturii contemporane 27
1.6. Ingineria si inginerii la romani 27
1.7. Soarta societatii contemporane fara ingineri. Puterea latenta a inginerilor 34
1.8. Cateva concluzii 35
Bibliografie 36

2. Confesiunea unui „trecator” prin Galati 38
2.1. Intamplari - bifurcatii - destin 38
2.2. Profesia de inginer si de universitar 45
2.3. De la Utilajul tehnologic pentru industrii de proces, Reologie si Masini pentru prelucrarea materialelor polimerice la Energonica 47
2.4. Confesiunea la final! 53
Bibliografie 56

3. De la Utilajul tehnologic pentru industrii de proces la Energonica 58
3.1. Introducere 58
3.2. Energonica 58
3.3. Cum am ajuns sa scriu Energonica? 60
3.4. Principiile si legile Energonicii 61
3.5. Unele opinii despre Energonica 65
3.6. Concluzii 66
Bibliografie 67

4. Creatorii civilizatiei 69
4.1. Introducere 69
4.2. Inginerii si profesia lor ingineria 70
4.3. Lumea contemporana, rod al ingineriei si stiintei 73
4.4. Evolutia nivelului de civilizatie 88
4.5. De la mestesug la stiintele ingineresti 91
4.6. Interactiunea dintre stiinta si inginerie 93
4.7. De la idee la realizare practica in inginerie 100
4.8. Cooperarea stiinta-inginerie 100
4.9. Inginerii si inventatorii creatori de intreprinderi industriale 103
4.10. Istoria si civilizatia 104
4.11. Inginerii si inventatorii creatori de tehnica, de civilizatie si de istorie 112
Bibliografie 115

EXPUNERI ACADEMICE 117

5. Energonica, implicatii in stiintele ingineresti 119
5.1. Introducere 119
5.2. O privire de ansamblu asupra Energonicii 120
5.3. Legea starilor critice ale materiei 122
5.4. Principiul energiei critice 123
5.4.1. Elemente introductive 123
5.4.2. Enuntul principiului energiei critice (PEC) 126
5.4.3. Aplicatii ale principiului energiei critice. 132
5.5. Legea echivalentei proceselor si fenomenelor 144
5.6. Legea regimurilor tranzitorii 145
5.7. Legea coexistentei si complementaritatii ordinii si dezordinii 147
5.8. Principiul ireversibilitatii 149
5.9. Principiul accesibilitatii energiei 149
5.10. Principiul conservarii energiei 150
5.11. Principiul reluctantei 151
5.12. Principiul minimei actiuni 152
5.13. Metoda Energonicii 153
5.14. Concluzii 157
Bibliografie 159

6. Principiul energiei critice, consecinte si aplicatii 163
6.1. Introducere 163
6.2. Comportarea materialelor, energia specifica si principiul energiei critice (PEC) 164
6.3. Consecinte ale principiului energiei critice 168
6.4. Aplicatii ale principiului energiei critice 169
6.5. Concluzii 176
Bibliografie 176

7. Istoria ingineriei mecanice in Universitatea Politehnica din Bucuresti si personalitatile reprezentative din ultimii 60 de ani 179
7.1. Inginerii 179
7.2. Inginerii mecanici 180
7.3. O scurta incursiune in istoria ingineriei mecanice 181
7.4. Urmarile evolutiei ingineriei mecanice 183
7.5. Ingineria mecanica si istoria ei in UPB 188
7.6. Mari profesori universitari din UPB, personalitati remarcabile din trecutul recent al ingineriei mecanice 204
7.7. Resursele de materii prime autohtone si viitorul ingineriei mecanice 212
Bibliografie 212

8. Echipamente pentru procese industriale 213
8.1. Introducere 213
8.2. Echipamente si industrii de proces 213
8.3. Ingineria echipamentelor pentru procese industriale in societatea contemporana 216
8.4. Domeniile de utilizare ale unor echipamente pentru procese industriale 221
8.5. Tendinte in domeniul echipamentelor pentru procese industriale 224
8.6. Perspectivele industriilor de proces in Romania 229
Bibliografie 230

9. Industria romaneasca si domeniile industriale cu sanse de dezvoltare 231
9.1. De ce este posibila si necesara dezvoltarea industriala a Romaniei 231
9.2. Investitia in educatie, investitie in crestere economica 233
9.3. Finantarea dezvoltarii industriale 235
9.4. Despre distrugerea industriei si dezindustrializare 238
9.5. Importanta elitelor 241
9.6. Romania incotro, din punct de vedere industrial? 241
9.7. Dezvoltarea industriei in Romania 243
9.8. Unele efecte previzibile ale industrializarii tarii 249
9.9. Concluzii 250
Bibliografie speciala 251

10. Specializarea si catedra echipamente de proces dupa 50 de ani 252
10.1. Introducere 252
10.2. Formarea inginerilor la Politehnica din Bucuresti 252
10.3. Resursele tarii si pregatirea inginerilor mecanici pentru industria chimica 254
10.4. Specializarea Echipamente de Proces 256
10.5. Profesorul universitar Mihail Renert (1908-1996) 261
10.6. Catedra Echipamente de Proces. 262
10.7. Echipamentele de Proces intr-o lume in schimbare 266
10.8. In loc de concluzii 267

11. Legea constructala a lui Adrian Bejan 268

12. Criterii pentru evaluarea formatorilor de ingineri 276
12.1. Introducere 276
12.2. Ingineria si cercetarea 277
12.3. Cadrul didactic universitar formator de ingineri 278
12.4. Finalitatea cercetarii ingineresti 279
12.5. Criterii pentru evaluarea cadrelor didactice formatoare de ingineri 280
12.5.1. Principiile care trebuie sa stea la baza elaborarii criteriilor de evaluare pentru conferirea titlurilor universitare in domeniul stiintelor ingineresti 281
12.5.2. Capitolele activitatilor unui formator de ingineri de care trebuie sa se tina seama la elaborarea criteriilor de evaluare 282
12.5.3. Standardele minimale generale pentru un cadru didactic universitar din domeniul ingineriei 283
12.6. Concluzii 284

13. Specializarea Echipamente pentru procese industriale in Universitatea „Politehnica” din Bucuresti 285
13.1. Introducere 285
13.2. Evolutia domeniului Echipamente pentru procese industriale 286
13.3. Contributia absolventilor nostri la dezvoltarea industriala a tarii 294
13.4. O scurta istorie a specializarii Echipamente pentru procese 
industriale 305
13.5. Ce este in prezent specializarea Echipamente pentru procese 
industriale? 313
13.6. Departamentul Echipamente pentru Procese Industriale 316
13.7. Viitorul domeniului echipamentelor, instalatiilor si industriilor 
de proces 320

14. Inginerii, trecut, prezent si viitor 326
14.1. Influenta determinanta a inginerilor asupra civilizatiei 
contemporane 326
14.1.1. Introducere 326
14.1.2. Inginerii 327
14.1.3. Oamenii de stiinta si inginerii 329
14.1.4. Intre emotie si ratiune 330
14.1.5. Influenta ingineriei asupra societatii 330
14.1.6. Concluzii 331
14.2. Un punct de vedere asupra „invatamantului superior tehnic” 332

15. Expuneri ocazionate de anumite evenimente 335
15.1. Cuvant de raspuns la Discursul de receptie „Drumul cercetarii
tehnologice catre societate”, rostit de Acad. Marius Sabin Peculea, 
la Academia de Stiinte Tehnice din Romania 337
15.2. Dupa douazeci de ani 341
15.3. Academicianul Radu Voinea la 80 de ani 342
15.4 Ganduri la o aniversare 343
15.5. Profesorul universitar Mihail RENERT - o suta unu ani de la nastere 344
15.6. Amintiri despre Academicianul si Profesorul Radu Voinea 349
15.7. La comemorarea Prof. Dan Ghiocel 352
15.8. La aniversarea a 130 de ani de la infiintarea societatii Politehnica 353
15.9. Editura AGIR - la a cincisprezecea aniversare 354
15.10. Societatea SC PLASTOR SA la varsta unui veac 356